Arhive pe autori: condominii

Omenirea a atins culmile prostiei în privința Inteligenței Artificiale (AI)!

În timp ce sute de mii de oameni rămân fără locuri de muncă din cauza Inteligenței Artificiale;

În timp ce românii, și în general, cetățenii europeni și nu numai, strâng cureaua să poată suporta costurile din ce în ce mai mari la energie;

În timp ce ni se spune să consumăm mai puțin (dar și mai scump) pentru a proteja mediul înconjurător;

Am pus Inteligenței artificiale următoarea întrebare: „Ce volum de resurse de apă, energie și alte resurse consumă anual inteligența artificială comparat cu resursele pe care le consumă gospodăriile sau marile orașe ale lumii?”

Iată răspunsul Google Gemini AI:

În 2025, consumul de resurse al inteligenței artificiale (IA) a atins niveluri comparabile cu cele ale marilor metropole sau ale unor industrii globale întregi, pe măsură ce centrele de date se extind pentru a susține modelele generative.

1. Consumul de Energie

Consumul de electricitate al IA a crescut exponențial, depășind în unele cazuri necesarul energetic al unor țări europene:

Comparație cu orașe/țări: În 2025, se estimează că sistemele de IA pot consuma până la 82 TWh, o cantitate echivalentă cu întregul consum anual de energie electrică al Elveției sau de două ori mai mult decât cel al Țărilor de Jos.
Comparație cu gospodăriile: Un singur centru de date de mari dimensiuni axat pe IA, aflat în construcție în 2025, poate consuma la fel de multă energie cât 2 milioane de gospodării din SUA. Antrenarea unui singur model mare de IA consumă echivalentul energiei utilizate de câteva sute de locuințe într-un an întreg.
Ponderea globală: Centrele de date reprezintă aproximativ 2% din consumul global de electricitate în 2025 (cca. 536 TWh), iar IA este responsabilă pentru aproape jumătate (40-50%) din această cerere.

2. Consumul de Apă

Apa este utilizată masiv pentru răcirea serverelor (direct) și în procesul de generare a electricității necesare (indirect).

Comparație globală: În 2025, amprenta de apă a IA este estimată între 312,5 și 764,6 miliarde de litri. Această cantitate este comparabilă cu întregul consum anual de apă îmbuteliată la nivel mondial.
Impact local: În Statele Unite, se estimează că până în 2030, consumul de apă al IA ar putea fi egal cu necesarul casnic anual pentru 6 până la 10 milioane de cetățeni americani.

3. Emisii de Carbon și Alte Resurse

Amprenta de Carbon: În 2025, emisiile de CO2 generate de sistemele de IA au fost comparate cu cele ale întregului oraș New York (aproximativ 52-80 milioane de tone de CO2).
Echipamente: Dezvoltarea IA necesită cantități masive de metale rare și siliciu pentru cipuri, plus terenuri extinse pentru construcția noilor centre de date, ceea ce pune presiune pe biodiversitate și resursele funciare.

*Resursă*	*Consum Estimativ IA (2025)*	*Comparație Relevantă*
*Energie*	~82 TWh	Consumul anual al Elveției
*Apă*	312 – 765 miliarde litri	Întreaga industrie globală de apă îmbuteliată
*Emisii CO2*	~80 milioane tone	Amprenta de carbon a orașului New York

Iată răspunsul ChatGPT:

Inteligența artificială (IA) consumă o cantitate semnificativă de resurse, iar acest consum variază în funcție de tipul de IA utilizat și de aplicațiile sale. De exemplu, antrenarea și rularea modelelor mari de IA (cum ar fi GPT-3 sau GPT-4) necesită o cantitate considerabilă de energie și resurse. Haide să vedem câteva comparații și date relevante:

Consumul de energie al inteligenței artificiale

Antrenarea modelelor de IA mari:
- Modelele de tip GPT-3 și GPT-4 sunt antrenate pe supercomputere, folosind mii de unități de procesare grafică (GPU-uri) care sunt extrem de puternice și consumă multă energie.
- Antrenarea unui model mare poate consuma milioane de kilowați-oră (kWh). De exemplu, antrenarea unui model GPT-3 a fost estimată a consuma aproximativ 128.000 kWh de energie. Acesta este echivalentul energiei consumate anual de aproximativ 11 gospodării medii din SUA.
Folosirea zilnică a IA (inclusiv chatboturi și alte aplicații):
În timp ce antrenarea IA necesită multă energie, aplicațiile folosite zilnic (cum ar fi chatboturi sau sisteme de recomandare) au un consum mai mic de energie, dar acesta este totuși semnificativ. De exemplu, serverele care rulează IA trebuie să fie alimentate continuu, iar aceasta presupune un consum constant de electricitate.

Comparație cu consumul de energie al gospodăriilor și marilor orașe:

Consum anual de energie al unei gospodării:
- O gospodărie medie din SUA consumă aproximativ 10.649 kWh pe an (conform datelor din 2021). Acest lucru este mai mic decât energia consumată pentru antrenarea unui model mare de IA (precum GPT-3), dar poate fi comparabil cu utilizarea continuă a IA pe termen lung la scară globală.
Consum anual de energie al unui oraș mare:
Un oraș mare, cum ar fi New York, consumă aproximativ 50-60 milioane de kWh pe an doar pentru iluminat public, transport și clădiri comerciale. Într-un astfel de context, IA care rulează pe servere mari poate consuma un procent semnificativ din energia necesară pentru a susține un oraș mare.

Consumul de apă

Consumul de apă al datacentrelor:
- Datacenterele care susțin IA folosesc, de asemenea, cantități semnificative de apă pentru răcirea echipamentelor. Se estimează că Google și Amazon folosesc zeci de milioane de litri de apă pentru a răci serverele din datacenterele lor în fiecare an.

Impactul pe termen lung al IA

Pe măsură ce IA devine mai răspândită și mai avansată, consumul de resurse va crește, iar industria se concentrează tot mai mult pe eficiența energetică și sustenabilitatea acestora.
Inteligența artificială și utilizarea energiei verzi: unele companii mari de tehnologie (de exemplu, Google, Microsoft) au investit în centre de date alimentate cu energie regenerabilă, ceea ce poate ajuta la reducerea impactului asupra mediului.

Concluzie

Deși IA este mult mai eficientă din punct de vedere al costurilor și poate ajuta la optimizarea multor industrii, consumul său de energie și apă este semnificativ. Comparativ cu consumul de resurse al gospodăriilor sau al marilor orașe, IA poate consuma resurse la o scară similară sau chiar mai mare, în funcție de tipul de aplicație și de infrastructura necesară pentru susținerea acesteia.

Documentar Recorder – Justiția capturată

Cum se repartizează costurile aferente diferenței de consum de la branșament la repartitoarele individuale.

Cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece şi canalizare; apă caldă de consum; energia termică, combustibilul şi apă rece pentru prepararea apei calde; gaze naturale; încălzirea proprietăţii individuale. Cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcţie de indexul contoarelor individuale, în funcţie de indexul repartitoarelor de costuri, conform normelor tehnice şi metodologiilor elaborate de autorităţile naţionale de reglementare sau de autorităţile administraţiei publice locale, sau în funcţie de alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile, cu respectarea legislaţiei şi a reglementărilor în vigoare (art. 83 din Legea 196/2018).

În cazurile în care există diferențe de consum între branșamentul colectiv și repartitoarele individuale, aceste diferențe se pot datora pierderilor pe rețeaua comună, consumului pentru proprietatea comună (ex. energie termică pentru încălzirea părților comune) sau altor factori. În aceste situații, dacă nu există norme speciale, diferența de consum se repartizează proprietarilor conform regulii aplicate la consumul paușal.

De ex. în cazul diferenței de consum pentru apa rece, diferența de consum de la branșament la repartitoarele individuale se calculează conform regulii de repartizare a consumului de apă rece în cazul în care consumul nu este contorizat, respectiv pe numărul de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi individuale (art. 82 din Legea 196/2018 prevede că cheltuielile repartizate proporţional cu numărul de persoane reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru asigurarea serviciilor de utilităţi publice de care beneficiază persoanele care locuiesc sau desfăşoară activităţi în mod curent în condominiu şi care nu pot fi individualizate pe fiecare unitate de proprietate individuală în parte pe baza unor dispozitive de măsurare/înregistrare, fie datorită naturii şi caracteristicilor anumitor servicii, fie din lipsa dispozitivelor de măsurare/înregistrare. Cheltuielile repartizate după numărul de persoane reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece, caldă şi canalizare; combustibil pentru prepararea apei calde de consum; energia electrică utilizată pentru funcţionarea instalaţiilor comune, inclusiv a ascensoarelor; colectarea deşeurilor menajere, vidanjare.)

În cazul consumului pentru energie termică și apă caldă se aplică Regulamentului privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum (Ordinul ANRE nr. 7/2024).

Cine este sancționat în cazul încălcării legii? Proprietarul, președintele, comitetul executiv sau asociația de proprietari? Cine plătește amenda?

Cine este sancționat în cazul încălcării legii? Proprietarul, președintele, comitetul executiv sau asociația de proprietari? Cine plătește amenda? La aceste întrebări se poate răspunde de la caz la caz în funcție de circumstanțele în care a fost încălcată legea.

Legea nr. 196/2018 prevede, la art 102 faptele care constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiţii încât să constituie, potrivit legii penale, infracţiuni.

Prevederile referitoare la contravenţii din legea nr. 196/2018 se completează cu dispoziţiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Mai mult, pentru a nu risca amenzi sau dosare penale, trebuie avute în vedere și prevederile celorlalte legi în vigoare, cu ar fi: legea privind autorizarea construcțiilor, legea penală, legislația privind gestionarea datelor cu caracter personal etc.

Tot la art. 102 din legea nr. 196/2018 se menționează că sancţiunile pentru contravenţii se aplică persoanelor fizice sau juridice VINOVATE.

Când răspunde contravențional proprietarul?

Atunci când legea stabilește în sarcina proprietarilor obligații pe care aceștia nu le îndeplinesc, dar și atunci când proprietarul săvârșește o faptă care, potrivit legii, nu este în sarcina acestuia.

De exemplu, punerea în pericol de către proprietari a integrității structurale a condominiului sau a altor proprietăţi individuale, precum şi a bunei funcționări a instalațiilor aferente acestora se sancționează cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei.

Tot proprietarul este sancționat de lege când acesta săvârșește o faptă care, potrivit legii, nu este în sarcina acestuia, cum ar fi ocuparea abuzivă a părților comune fără respectarea procedurii prevăzute de lege cu privire la atribuirea proprietarilor în folosinţă exclusivă a părților comune. În această situația intervine sancțiunea prevăzută de legea penală.

Tot proprietarul, persoană fizică, răspunde în situațiile în care, deși are calitatea de președinte al asociației de proprietari, acesta angajează sau eliberează din funcție administratorul, fără mandatul oferit de adunarea generală a asociației de proprietari. Legea prevede sancționarea în mod expres a depășirii atribuțiilor de către președinte, membrii comitetului executiv, cenzor/comisia de cenzori sau de către administrator. În toate aceste situații, când unicul vinovat este persoana fizică, indiferent dacă este președinte al asociației de proprietari, membru al comitetului executiv sau adminiistrator, numai aceasta trebuie sancționată contravențional și nu asociația de proprietari.

Când răspunde contravențional comitetul executiv?

Comitetul executiv răspunde pentru neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, cum ar fi, de exemplu, neconvocarea adunării generale. Sancțiunile contravenționale aplicate membrilor comitetului executiv sunt suportate de aceștia și nu de asociația de proprietari, cu excepția situațiilor în care fapta este rezultatul direct al ducerii la îndeplinire a hotărâri adunării generale. O altă situația în care comitetul executiv răspunde contravențional sau penal este aceea în care își depășește atribuțiile și ia decizii în locul adunării generale.

Când răspunde contravențional asociația de proprietari?

Asociația de proprietari răspunde contravențional numai atunci când comitetul executiv sau adunarea generală, cu respectarea normelor în vigoare privind cvorumul, convocarea și numărul de voturi, au luat decizii care au condus la fapte sau acte care acestea în sine încalcă prevederile legale în vigoare. De exemplu, adunarea generală, convocată conform legii, cu numărul de voturi prevăzute de lege și în limita atribuțiilor, a hotărât montarea de camere de supraveghere pe proprietatea comună, fără respectarea prevederilor în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal. O altă situație este adoptarea unei hotărâri în cadrul adunării generale (cu respectarea prevederilor privind convocarea, cvorumul și numărul de voturi necesar) de montare a unor antene sau reclame pe clădire, fără acordul expres al proprietarilor direct afectați. O altă situația este aceea în care adunarea generală (cu respectarea prevederilor privind convocarea, cvorumul și numărul de voturi necesar) stabilește cuantumul penalităților aferente sumelor cu titlu de restanță, mai mare decât 0,2% pentru fiecare zi de întârziere sau hotărăște utilizarea în alte scopuri a veniturilor asociației de proprietari decât cele prevăzute de lege.

În concluzie, trebuie reținut că legea prevede sancționarea persoanei fizice sau juridice vinovate, așa cum cere în mod expres legea, și nu sancționarea asociației de proprietari în toate cazurile. De cele mai multe ori, încălcarea legii se produce (prin neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin sau prin depășirea atribuțiilor legale şi statutare) de către persoanele fizice, indiferent dacă acestea sunt președinți, membri ai comitetului executiv sau administratori, iar suportarea cheltuielilor privind sancțiunile contravenționale aplicate nu trebuie puse în sarcina asociației de proprietari, respectiv a tuturor proprietarilor, ci numai în sarcina persoanelor vinovate de încălcarea legii.

Astfel, asociația de proprietari poate fi sancționată numai în situația în care legea prevede în mod expres o obligație în sarcina acesteia pe care nu o îndeplinește, sau în cazul în care încălcarea legii emană de la adunarea generală a asociației de proprietari și numai în cazul în care aceasta s-a convocat, organizat și desfășurat în mod legal și statutar. În celelalte cazuri, încălcările legii sunt în directă responsabilitate a persoanelor vinovate, fie că vorbim de simpli proprietari, președinți, membri ai comitetului executiv sau cenzori și aceștia trebuie sancționați individual. În orice situație, organul constatator trebuie să verifice cine a respectat legea și cine a încălcat legea astfel încât să sancționeze exclusiv persoanele fizice sau juridice vinovate.

Aceste clarificări sunt necesare deoarece au fost primite multe mesaje în care se prezentau situații în care președintele sau membrii comitetului executiv al asociației de proprietari încălcau în mod deliberat legea și, în situația sancțiunilor contravenționale, acestea erau, fără excepție, incluse în lista de plată în sarcina tuturor proprietarilor, fără ca cei care încalcă legea să răspundă pecuniar pentru faptele sau actele de încălcare a legii. Aceste practici sunt profund ilegale și nu trebuie acceptate de către proprietarii din condominii. În fața legii răspunde persoana fizică sau juridică vinovată! Sunt vinovați proprietarii din condominiu în situațiile în care, spre exemplu, președintele, fără mandatul adunării generale, încalcă legea prin depășirea atribuțiilor prevăzute de lege? Răspunsul este simplu: Nu sunt vinovați și nu trebuie să suporte sancțiunea legii. În acest exemplu, răspunde exclusiv persoana vinovată, adică președintele – el plătește amenda și el răspunde pentru daunele provocate altora.

Costul improvizațiilor fiscale: România se împrumută în euro, pe 10 ani, la 6%, în timp ce Serbia, care nu are investment grade, accesează bani cu 4,6%

Venim după o perioadă în care execuția bugetară a depășit cu mult bugetul stabilit inițial, oferind mereu surprize neplăcute investitorilor. Acest tip de comportament are consecințe directe și măsurabile: determină creșterea costurilor de finanțare a României, arată o analiză a Confederației Concordia, transmisă marți HotNews.ro.

Cele două semnale îngrijorătoare care ilustrează gravitatea situației

Primul: România se împrumută în euro, pe 10 ani, la costuri de aproximativ 6%, în timp ce Serbia, o țară care nu beneficiază de statutul de investment grade, reușește să acceseze finanțare la 4,6%. Acest decalaj este îngrijorător și nesănătos pentru sustenabilitatea finanțelor publice românești.

Al doilea: Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în total venituri este estimată că va ajunge 7,5%, la finalul anului 2025, plasându-ne pe locul trei în Uniunea Europeană, după Ungaria și Italia. Diferența critică? Aceste țări au o pondere a datoriei publice în PIB mult mai ridicată decât România. Plătim mai mult pentru o datorie mai mică.

Literatura economică demonstrează că sustenabilitatea fiscală depinde fundamental de relația dintre rata dobânzii și rata de creștere economică. Când costul îndatorării depășește creșterea PIB, fiecare leu împrumutat devine o povară tot mai mare pentru generațiile viitoare. În cazul României, problema nu este nivelul absolut al datoriei, deși și acesta este în creștere, ci costul ridicat al finanțării care erodează spațiul fiscal disponibil pentru investiții productive.

Citește mai mult pe: Hotnews.ro

Cei mai mulți profesioniști în investiții spun că prețurile locuințelor sunt supra-evaluate

Circa 70% dintre profesioniștii în investiții spun că prețurile locuințelor din România sunt supra-evaluate. De asemenea, peste 40% dintre ei anticipează o scădere a prețurilor în următoarele 12 luni, potrivit CFA România, organizația profesioniștilor în investiții.

Sondajul CFA România, care are loc în fiecare lună, colectează estimările privind cei mai importanți indicatori macroeconomici.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut ușor, comparativ cu exercițiul anterior, la o valoare medie a anticipațiilor de 7,7% din PIB.

Estimările privind creșterea economică pentru anul 2025 se situează, într-o ușoară scădere față de exercițiul anterior, la 0,7%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.

Citește mai mult pe: hotnews.ro

România are milioane de locuințe neocupate, dar chiriile și prețurile cresc. Realitatea din spatele cifrelor INS

În timp ce sute de mii de români caută cu disperare un acoperiș accesibil, milioane de apartamente și case stau goale, uitate sau folosite doar pe hârtie.

România are oficial aproape 10 milioane de locuințe, iar dintre acestea, peste 2,5 milioane sunt declarate ca fiind neocupate, potrivit datelor definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, publicate de INS. Mai precis, un sfert din casele și apartamentele din țara noastră sunt declarate ca fiind neocupate.

8,17 milioane de camere goale

Dintre cele 2.518.452 de locuințe declarate neocupate, peste 1,4 milioane sunt locuințe principale, adică imobile care ar trebui să fie reședința permanentă a cuiva. Restul sunt locuințe secundare (938.449) și case de vacanță (178.219). În total, aceste imobile adună peste 8,17 milioane de camere goale.

Locuințele goale ar putea găzdui peste 5 milioane de oameni

La o medie de 1,6 camere per locuitor, conform INS, aceste locuințe neocupate ar putea adăposti aproximativ 5,1 milioane de oameni. E o cifră care întrece populația unor țări întregi.

Mai exact, potrivit datelor ONU din iulie 2023, nu mai puțin de 114 țări și teritorii au o populație mai mică decât capacitatea acestor locuințe. Printre ele se numără: Irlanda (5,1 milioane), Kuweit (4,8 milioane), Croația (3,9 milioane), Republica Moldova (3 milioane).

Bucureștiul, în topul orașelor cu cele mai multe case goale

La nivel geografic, locuințele goale se împart aproape egal între mediul urban (1,26 milioane) și rural (1,25 milioane). Capitala conduce detașat, cu peste 218.000 de locuințe neocupate, dintre care peste 119.000 sunt locuințe principale.

Urmează județele Iași, Argeș, Prahova, Bihor, Timiș și Cluj.

Citește mai mult pe: libertatea.ro

Ploieşti: Dezvoltatori imobiliari, funcţionari din Primărie, OCPI şi notari, trimişi în judecată pentru înşelăciune şi fals. Zeci de apartamente au fost construite şi vândute în spaţiul tehnic al unui bloc, încălcând autorizaţiile

Dezvoltatori imobiliari, funcţionari din Primăria Ploieşti, angajaţi ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Prahova şi notari au fost trimişi în judecată într-un dosar de înşelăciune, fals şi uz de fals în domeniul vânzărilor de apartamente. Procurorii ploieşteni susţin că o companie care a construit un bloc a vândut zeci de apartamente care au fost amenajate la etajul al nouălea al imobilului, care în acte apărea ca fiind spaţiu tehnic. Vânzările au fost posibile cu complicitatea unor funcţionari publici şi a notarilor, pe cele 30 de apartamente construite ilegal fiind încasată suma de 700.000 de euro.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti anunţă, vineri, că a trimis în judecată 11 persoane într-un dosar care vizează infracţiuni de înşelăciune calificată în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual în formă continuată şi uz de fals în formă continuată, fapte ce au legătură cu domeniul imobiliar. Speţa este cunoscută în Ploieşti sub denumirea ”White Tower”.

Citește mai mult pe news.ro

INVESTIGAȚIE. Cimitirul IOR. Cum au ajuns 12 hectare din parcul IOR în mâinile unei familii cu conexiuni politice și ce ascund actele de retrocedare

În spatele retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR apare familia Băjenaru, din care a făcut parte și Maria Cocoru. Aceasta are legături politice, afaceri imobiliare și contracte cu statul. În ultimii ani, zona retrocedată a fost transformată într-un câmp devastat care urmează să fie închiriat. Activiștii se luptă să recâștige terenul în instanță, în timp ce procurorii investighează retrocedarea: „mai mult decât ar fi trebuit”, susțin surse din anchetă.

Citește mai mult pe: snoop.ro

Un sfert din casele și apartamentele din România figurează ca neocupate. Care e, de fapt, adevărul din spatele statisticii

Prețul locuințelor din România tot crește, iar chiriile se scumpesc constant. Totuși, 2,5 milioane de case și apartamente sunt declarate neocupate. Adică un sfert din locuințele din România, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Numai în București sunt peste 218.000. O bună parte sunt goale, spun specialiștii, și așteaptă cu anii să fie ocupate. Altele ar putea fi închiriate, spun aceștia, fără contract și venituri declarate la Fisc.

La recensământul din 2021, una din cinci locuințe din București a fost declarată ca fiind neocupată. În total este vorba despre 218.279 de apartamente și case despre care bucureștenii au spus că nu stă nimeni în ele, cu aproape 160% mai mult față de recensământul din 2011.

Asta nu înseamnă că sunt toate goale, spun specialiștii. Unele sunt închiriate fără forme legale, cred aceștia, căci proprietarii nu vor să plătească impozit și contribuția la asigurările de sănătate pe veniturile obținute.

Citește mai mult pe digi24.ro

Regretele românilor mutați în noile apartamente din orașe: „Dai o căruță de bani și poate era mai bine într-un bloc comunist”

Pentru mulți români, mutarea în noile blocuri ridicate la periferia marilor orașe a devenit o provocare care le-a mai diminuat entuziasmul inițial. Invitați să-și povestească experiențele, unii au vorbit despre neajunsurile apartamentelor recent construite.

Pentru numeroși români mutarea în locuințele noilor blocuri construite la periferia marilor orașe a devenit o provocare, în fața căreia și-au pierdut entuziasmul inițial. Invitați să își povestească experiențele, mulți români au vorbit despre neajunsurile noilor apartamente.

Zonele de la periferia marilor orașe din România, în trecut folosite în agricultură ori pentru platforme industriale, au devenit atractive pentru dezvoltatorii imobiliari. Locuințele din noile cartiere de blocuri construite în ultimii ani nu au dus lipsă de clienți, iar prețurile lor au fost într-o creștere aproape continuă.

În București și Timișoara, prețurile apartamentelor noi cu două camere din zonele periferice pornesc de la cel puțin 60.000 de euro. În Cluj-Napoca și Constanța, prețurile locuințelor noi, cu suprafețe de cel puțin 40 de metri pătrați sunt adesea și mai scumpe, începând de la peste 80.000 de euro. În Iași, locuințele noi cu două camere sunt scoase la vânzare, potrivit site-urilor de imobiliare, la prețuri de cel puțin 55.000 de euro.

Citește mai mult pe adevärul.ro

Au pus ochii pe impozitarea proprietăților: ”Nu mi se pare normal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a declarat, la Digi24, că este nevoie de o regândire a impozitării proprietăților. Potrivit acestuia, „nu e normal” să impozitezi la fel imobilele de strictă necesitate cu cele care costă milioane de euro.

„România va trebui să facă o reformă fiscală. Și nu neapărat pentru 2026, ci pentru perioada de 7 ani sau 6 ani, câți mai rămân din acest plan de reducere a deficitului. E și un angajament, este și o necesitate, dar astăzi cred că este prematur să discutăm despre acest lucru. Ceea ce vă pot spune: coaliția s-a angajat să păstreze cota unică, deci nu vom discuta despre impozitare progresivă. Vă pot spune, de asemenea, că în presă s-a discutat foarte mult și despre impozitarea proprietăților. Da, este nevoie de o regândire și a impozitării proprietăților, dar este atributul autorităților locale mai multe decât al Ministerului Finanțelor, pentru că sunt venituri locale, sunt venituri la bugetul local. Acolo ar trebui să vină primăriile să spună care sunt propunerile lor”, a declarat ministrul.

Citește mai mult pe cotidianul.ro

ANAF a identificat 22.000 de persoane care au obţinut venituri de 260 mil. lei din închirierea apartamentelor pe Airbnb. Doar 20% din piaţă funcţionează în legalitate

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat peste 22.000 de persoane care au închiriat în regim hotelier case şi apartamente pe platformele Airbnb şi Booking, potrivit informaţiilor furnizate de ANAF. Persoanele identificate au obţinut venituri de 260 mil. lei în perioada 2023-2024.

Datele obţinute de ANAF au fost furnizate chiar de platformele de rezervare, care sunt obligate prin legile europene să ofere astfel de informaţii.

După identificarea acestor persoane, ANAF a început să trimită notificări acestor persoane pentru a-şi declara veniturile din aceste activităţi pentru anii 2023 şi 2024, în situaţia în care nu au făcut-o deja.

Citește mai mult pe zf.ro

Cine sunt milionarii care au cumpărat sute de apartamente la Nordis. 152 de procese au fost deschise

Doi oameni de afaceri din Iași ar fi cei mai mari investitori în ansamblul Nordis din Mamaia. În 2023, Bogdan Gheorghiu și Cristian Delcea ar fi cumpărat 181 de apartamente, parțial din fonduri proprii, parțial cu un credit de 6 milioane de euro.

Potrivit reporteris.ro, în mai 2024, firma Multiactive Finance SRL, deținută în proporții egale, de oamenii de afaceri ieșeni Bogdan Gheorghiu și Cristian Delcea au intentat, la Judecătoria Constanța, 152 de procese cu obiect „plângere încheiere Carte Funciară” de către Oficiul de Cadastru din acest județ.

Miza proceselor o reprezintă lămurirea dreptului de proprietate al Multiactive Finance asupra celor 152 de apartamente cumpărate în cursul anului 2023, de la Nordis Management SRL, într-un ansamblu de lux din Mamaia. Pârâți în dosare sunt dezvoltatorul și Octav Claudiu Popescu, un alt cumpărător.

Citește mai mult pe adevarul.ro

Trei povețe ale afacerii Nordis. E transpartinică. Românii au bani. Nimeni nu e ferit de procurori

Trei povețe ale afacerii Nordis. E transpartinică. Românii au bani. Justiția încă funcționează. Poate nu cea în care depui o plângere la parchet pentru o posibilă infracțiuni și te invită procurorii la audieri într-o perioadă de timp rezonabilă. Dar funcționează.

Trei povețe ale afacerii Nordis. E transpartinică. Românii au bani. Nimeni nu e ferit de procurori

În primul rând că o parte consistentă a românilor are bani. Ceea ce e foarte bine. Nu e foarte bine că a fost atât de neglijentă și s-au lăsat trași în piept de o asemenea golănie.

Să fim serioși: cei care și-au luat un apartament în dezvoltările imobiliare nu erau cupluri de tineri proaspăt căsătoriți care erau la primul apartament. Sau unii cărora statul sau alt binevoitor îi cumpăra apartamentul ca să locuiască în el pentru că a fost dat afară abuziv. Sau n-ar fi avut unde să stea.

Majoritatea covârșitoare a celor care au cumpărat apartamentele de la Nordis, dar nu numai că mai sunt alți mari dezvoltatori cu ștaif care folosesc aceleași metode, e reprezentată de investitori.

Citește mai mult pe newsweek.ro

Prețul locuințelor la nivel european a explodat în mai puțin de zece ani. O țară vecină e campioană detașată. Cum stă însă România

În mai puțin de 10 ani, prețurile locuințelor din Europa au crescut cu 48%, potrivit unui raport al Parlamentului European. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Ungaria, unde prețurile au crescut cu 173%, în timp ce cea mai mică cifră a fost în Finlanda, cu doar 5%. România se încadrează în media la nivel european, cu o creștere de 48,4%.

Cauzele creșterii prețurilor

Principalele motive care au contribuit la creșterea prețurilor, după cum reiese dintr-un document publicat de Parlamentul European (pe baza mai multor date, inclusiv cele ale Eurostat) tocmai cu privire la creșterile care privesc locuințele, sunt legate de „creșterea costurilor de construcție și a ratelor ipotecare, scăderea construcțiilor care a limitat oferta și creșterea achiziției de bunuri imobiliare ca investiție pentru a genera venituri suplimentare”.

Citește mai mult pe hotnews.ro

ORDIN nr. 7/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 27 martie 2024

Având în vedere prevederile:

– art. 15 alin. (2) lit. h), art. 32 alin. (1) și (3) și ale art. 41 alin. (2) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată;

– art. 10 alin. (9) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;

– art. 35 alin. (1) lit. e), art. 75 alin. (4) și ale art. 83 alin. (2) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Articolul 1 Se aprobă Regulamentul privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2 (1) Persoanele juridice autorizate de către autoritatea de reglementare competentă să desfășoare activități de exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și/sau a sistemelor de repartizare a costurilor pentru apă caldă de consum și asociațiile de proprietari/asociațiile de chiriași/proprietarii condominiilor, după caz, din imobilele de tip condominiu în care sunt montate sisteme de repartizare a costurilor pentru încălzire și/sau sisteme de repartizare a costurilor pentru apă caldă de consum, duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(2) Entitățile organizatorice din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare începând cu data de 1 august 2024.

Articolul 4 Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin orice alte prevederi din reglementările emise anterior, care au același obiect cu cele din prezentul ordin, își încetează aplicabilitatea.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,
George-Sergiu Niculescu

București, 20 martie 2024.Nr. 7.

ANEXĂ

REGULAMENT

privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum

Un fost bancher explică secretul băncilor românești cu profit dublu față de cele occidentale.

Cunoscutul analist economic Radu Georgescu arată cum reușesc băncile românești să aibă o profitabilitate dublă față de cele vechi, în condițiile în care aproape toate companiile au probleme.

Cele mai multe companii românești se confruntă cu probleme ce țin de scăderea profitabilității, conform datelor oficiale. Nu este însă cazul băncilor, care par dintr-o altă economie și dintr-o altă realitate. Fost director de bancă, Radu Georgescu explică, într-o postare pe Facebook, cum s-a ajuns aici.

„Majoritatea firmelor listate la bursă au publicat rezultatele financiare pe trimestrul 3 2024. Toate au profitabilitatea în scădere: Petrom, Nuclearelectrica, One, Aquila, Teraplast etc. Doar băncile au profitabilitatea în creștere. Wow. Magie bancară? Nu Doar matematică”, începe el.

În continuare, Radu Georgescu explică felul în care băncile din România ajung să fie mai profitabile decât cele germane, franceze sau britanice, deși economia României nu se compară cu cele enumerate.

Profit dublu, investiții minime

„Băncile din România cer cele mai mari dobânzi la credite din UE. Și plătesc cele mai mici dobânzi la depozite. 1. Băncile din România au cele mai mari dobânzi la credite din UE. Luna trecută am scris un articol în care explicăm că dobânzile la creditele din România sunt triple față de dobânzile la creditele din țările vecine: Bulgaria, Croația, Cehia. 2. Băncile din România plătesc cele mai mici dobânzi pentru banii luați de la populație și companii. Jumătate din banii care sunt în sistemul bancar din România sunt ținuți pe conturi curente. Pentru banii ținuți de populație și companii pe conturile curente, băncile plătesc zero % dobândă. De aceea , băncile din România nu au nevoie să se finanțeze prin emiterea de obligațiuni, așa cum fac băncile occidentale”, explică el.

Citește mai mult pe: adevarul.ro

Studiu: Românii plătesc cele mai mari rate la bancă din UE

Românii ajung să plătească rate bancare cu 100-150 de euro (500-800 de lei) mai mari decât vecinii lor europeni, arată un studiu, preluat de Agerpres, realizat pe baza datelor de la INS şi Eurostat de către AVBS Broker de Credite, companie care operează pe piaţa creditelor din România.

Potrivit sursei citate, ţările din zona euro beneficiază de dobânzi mai mici, în timp ce România, Ungaria şi Polonia conduc topul dobânzilor ridicate. Datele Eurostat evidenţiază că dobânda anuală efectivă medie la creditele ipotecare din România este de 6,5%, mult peste media din zona euro, unde aceasta se situează la 3,8%. Diferenţele sunt semnificative şi la creditele de consum, unde în România rata dobânzii ajunge la 10,2%, în comparaţie cu media europeană, cuprinsă între 5% şi 6,5%. În timp ce ţări ca Germania şi Franţa au dobânzi mai favorabile, de aproximativ 5,5% şi 6%, Ungaria şi Polonia au dobanzi asemănătoare României, cu 9,8% şi respectiv 9,5%. Analiza scoate în evidenţă şi care sunt factorii determinanţi pentru dobânzile ridicate din România: rata inflaţiei; percepţia de risc; costurile de finanţare.

Citește mai mult pe: digi24.ro

Cât de aproape este piața imobiliară să repete implozia din 2008. Semnele care reapar pentru prima oară după criza financiară

Piața nu se repetă, dar rimează. Anumite investiții bazate pe ipotecile la imobiliare, care au fost în prim-plan la criza financiară care a lovit lumea începând cu 2007, arată pierderi pentru prima oară de după marea lovitură economică. Experții spun că problemele structurale de atunci par a fi încă prezente în piață.

Investitorii în titlurile garantate cu ipoteci comerciale de prim rang – instrumente financiare strâns legate de evoluția pieței imobiliare – au pierderi pentru prima oară de după marea criză economică de acum mai bine de 15 ani, relevă o analiză a Bloomberg publicată luni, 28 octombrie. Obligațiunile garantate de ipoteci au fost modul prin care marile bănci și fonduri de investiții au speculat bula imobiliară în primii ani de după 2000.

Publicația americană dă exemplul unui turn de 43 de etaje din inima Manhattan-ului, situat la 1407 Broadway. Veniturile generate din chirii i-au făcut pe investitorii de pe Wall Street să considere clădirea o mașinărie de tipărit bani. Proprietarii clădirii au emis în 2019 o obligațiune bazată pe veniturile din chirii, iar cea mai mare parte a instrumentului de datorie a primit cel mai bun rating, AAA, o cotație mai bună decât a datoriei suverane a Statelor Unite.

La mijlocul lunii iunie – la patru ani și 212 zile de la emiterea obligațiunii – investitorii care cumpăraseră segmentul de obligațiuni cu rating AAA au fost informați că nu își vor primi integral dobânda de 1 milion de dolari care li se cuvenea în acea lună. Aceștia execută acum ipoteca asupra clădirii pentru a salva cât mai mult din investiția lor. O situație similară se întâmplă cu imobiliare în aparență ultra-sigure pentru investiții din Chicago, San Francisco sau Los Angeles, notează Bloomberg.

Citește mai mult pe: ziare.com

Prețurile apartamentelor în scădere în București: Cartierele cu cele mai accesibile locuințe

Prețul mediu al apartamentelor cu două camere din București a ajuns la 86.000 de euro în septembrie, cu 15% mai mult decât anul trecut. Berceni-Giurgiului, singura zonă cu prețuri sub 70.000 de euro

În luna septembrie, prețul mediu cerut pentru un apartament cu două camere în București a fost de 86.000 de euro, marcând o creștere de 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor analizate de economica.net. În ciuda acestei majorări, există încă zone în Capitală unde locuințele rămân accesibile.

Singura zonă din București unde prețul mediu a fost sub pragul de 70.000 de euro este Berceni-Giurgiului, cu o medie de 68.582 euro. În alte cartiere, cum ar fi Pantelimon, Colentina-Obor și Drumul Taberei-Ghencea, prețurile medii au fost sub 80.000 de euro. Dintre acestea, doar Pantelimon a înregistrat o scădere, prețul fiind cu 4% mai mic decât în septembrie 2023. În schimb, în Colentina-Obor și Drumul Taberei-Ghencea, prețurile au crescut cu 15%.

Scăderi semnificative în zona centrală

În centrul Capitalei, prețurile au cunoscut o tendință de scădere. Apartamentele din zona Victoriei-Romană s-au ieftinit cu 12% în ultimul an, prețul mediu ajungând la 102.000 de euro. De asemenea, în zona 13 Septembrie, prețul mediu a fost de 119.000 de euro, cu 8% mai mic față de septembrie anul trecut. O scădere ușoară a fost înregistrată și în Crângași-Giulești, unde prețul mediu a scăzut cu 3%, atingând 92.000 de euro.

Citește mai mult pe: puterea.ro

Criza imobiliară din SUA devine o problemă critică în alegerile prezidenţiale. Dobânzile ridicate au dus la stagnare pieţei, apartamente mai puţine şi chirii exagerat de scumpe

Mike McCann, agent imobiliar, îi ajută pe locuitorii Philadelphiei să cumpere şi să vândă case de aproape patru decenii, însă actuala recesiune de pe piaţa imobiliară nu seamănă cu nimic din ceea ce a văzut până acum.

„Vânzările au scăzut dramatic faţă de acum câţiva ani”, a spus el. „Lucrul nebunesc este că, în orice altă scădere din cei 38 de ani ai mei, preţurile încep să scadă, să scadă, să scadă – dar inventarul este scăzut.

„Oamenii au îngheţat, spunând: „Nu-mi vând casa pentru că am o rată ipotecară de 2,6 %”.”

Într-o campanie electorală marcată de îngrijorarea cu privire la costul ridicat al vieţii în America, stagnarea pieţei imobiliare din ţară este un obstacol pentru democraţi, care încearcă să câştige sprijinul alegătorilor ezitanţi.

Citește mai mult pe: zf.ro

Despre închirierea locuințelor din condominii în regim hotelier prin Airbnb, Booking și nu numai

Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism aprobate prin Ordinul 65/2013 definesc structura de primire turistică cu funcţiune de cazare astfel: hoteluri, hoteluri-apartament, hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, bungalow-uri, sate de vacanţă, campinguri, popas turistic, căsuţe tip camping, apartamente şi camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime inclusiv pontoane plutitoare, pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică.

Eliberare certificat de clasificare pentru persoane fizice – în vederea eliberării certificatului de clasificare, operatorii economici persoane fizice proprietare de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tipul apartamente şi/sau camere de închiriat în locuinţe familiale depun la sediul instituţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului documentaţia cu următorul conţinut:

a) cerere standardizată pentru obţinerea certificatului de clasificare de către operatorii economici persoane fizice;

b) fişă standardizată privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi tipuri;

c) copia actului de identitate al persoanei fizice solicitante, proprietară a structurii de primire turistice;

d) acordul asociaţiei de locatari/proprietari şi acordul proprietarilor cu care persoana fizică are pereţi comuni, pe plan orizontal şi vertical, din care să rezulte activităţile ce urmează a fi desfăşurate în structura de primire turistică respectivă; în situaţia în care nu este constituită asociaţia de locatari/proprietari, proprietarul va da o declaraţie pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii, din care să reiasă faptul că nu există asociaţie legal constituită, iar toţi proprietarii care şi-au exprimat acordul sunt cei cu care operatorul are pereţi comuni;

e) documentul din care să rezulte dreptul de proprietate asupra structurii de primire turistice, precum şi adresa unităţii respective;

f) documente din care să reiasă legalitatea construcţiei cum ar fi autorizaţia de construire sau certificat de atestare/adeverinţă privind edificarea construcţiei, extras de carte funciară, fără a se limita la acestea.

Operatorii economici persoane fizice pot solicita clasificarea doar pentru un număr maxim de 7 camere încadrate la tipul de structură de primire turistică apartamente şi/sau camere de închiriat în locuinţe familiale proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea.

Hotărârea de Guvern nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, în baza căreia a fost emis Ordinul 65/2013, stabilește contravențiile și sancțiunile pentru desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate sau neautorizate provizoriu, pentru desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice având certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare, sau pentru încasarea de venituri din exploatarea structurii de primire turistice/agenţiei de turism după retragerea/expirarea certificatului de clasificare/a licenţei de turism sau după încetarea valabilităţii autorizaţiei provizorii de funcţionare.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, de către ofiţerii şi agenţii de poliţie sau de către personalul desemnat din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul finanţelor publice.

Astfel, asociațiile de proprietari sau proprietarii din condominii care sunt prejudiciați de efectele închirierii unor locuințe în regim hotelier au toate pârghiile pentru a sancționa faptele persoanelor care schimbă destinația apartamentelor din locuințe în structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare fără respectarea prevederilor legale în vigoare.

O criză ca în 2008 ne bate la ușă și vine tot din imobiliare. Analiza unui expert: „Acum bula e și mai mare”

România traversează o perioadă dificilă în plan economic, iar mulți economiști văd zorii unei crize care ar urma să semene cu cea din 2008. Printre aceștia se află și cunoscutul analist financiar Radu Georgescu, care avertizează că vin vremuri grele.

Economistul Radu Georgescu, fost manager financiar la Swisscom și consultant senior la Deloitt, explică de ce am ajuns în aceeași bulă imobiliară ca în 2008, iar apartamentele sunt mai inaccesibile ca oricând populației.

„Am văzut din primul rând filmul cu evoluția și prăbușirea pieței imobilare”, adaugă el, după care continuă: „Să începem: 1.Creditele ipotecare acordate au scăzut cu 9 miliarde de lei. În ultimele 12 luni creditele ipotecare acordate au scăzut cu 9 miliarde de lei comparat cu anul 2021 (Vezi aici datele de la BNR https://www.bnro.ro/Credite-acordate-gospodăriilor) Cu alte cuvinte au intrat 9 miliarde de lei mai puțîn în piață imobiliară. Anul 2021 a fost ultimul an cu anomalie economică în care dobânzile de referință au fost negative. EURIBOR a fost negativ timp de 7 ani”, sunt primele semne proaste observate de Radu Georgescu.

Mai departe, el explică de ce prețurile cresc încontinuu, deși românii nu au suficienți bani și sunt de la o zi la alta mai săraci, așa cum arată și datele Eurostat. E un cerc vicios, iar lucrurile se complică din ce în ce mai mult.

„Această anomalie cu dobânzi negative a dus la creșterea irațională a prețurilor. Cu alte cuvinte lumea a făcut licitație, folosindu-se de creditele ipotecare cu dobânzi irațional de mici. De asemenea, această anomalie a generat o inflație foarte mare pentru toate produsele. Acest lucru a determinat pct 22 Creditele pentru nevoi personale (card de credit) au crescut cu 160%. În ultimele 12 luni creditele de nevoi personale acordate au crescut cu 160%. În ultimul an s-au acordat cele mai multe carduri de credit din istoria României”, subliniază el.