Bula imobiliară din România – Avertisment: Mii de blocuri noi cu risc seismic ridicat!

Ștefan Bâlici, arhitect, președinte al Ordinului Arhitecților din România: Există construcții după anul 2000 care au fost încadrate în clasa 2 de risc. Au fost fie prost proiectate, fie executate. Problema trebuie tratată printr-o evaluare sistematică și cele 2.500 de clădiri încadrate în clasa 1 sau 2 trebuie reevaluate pentru că între timp normativele de proiectare s-au schimbat destul de tare și e necesară o reevaluare pentru o imagine corectă asupra riscului seismic.

104 clădiri șubrede au fost consolidate în ultimii 33 de ani în Capitală. Așteaptă încă vreo… mie și cinci sute. Oficialii Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic anunță că au contracte PNRR de 24 milioane euro, iar anul acesta vor începe lucrările la șapte imobile. Este vorba și despre blocul 3 A din starda Boteanu. În plus, instituția vrea să finalizeze și cele 10 clădiri începute acum cinci ani, dar blocate între timp din cauza falimentului Companiei Municipale de Consolidari.

Citește mai mult pe digi24.ro

Agenții imobiliari vor să câștige și mai mulți bani de pe urma tranzacțiilor imobiliare! Au transmis parlamentarilor o propunere legislativă care reglementează regulile activității de intermediere imobiliară

sursa: imobiliare.ro

Piața imobiliară s-ar putea schimba radical. Propunerea legislativă privind organizarea activității de intermediere imobiliară a fost depusă la Camera Deputaților și înregistrată la Senatul României pentru dezbatere în prima etapă de legiferare.

Prin această propunere se încearcă reglementarea activității de intermediere imobiliară și stabilirea unui cadru cât mai clar privind modalitățile de organizare și funcționare a profesiei de intermediar imobiliar. Mai precis, noul proiect de lege propus prevede că toți agenții imobiliari vor fi obligați să urmeze un curs de formare profesională cu o durată de 180 de ore (dintre care 60 de ore de teorie și 120 de ore de practică), precum și condiționarea reatestării agenților imobiliari la un interval de 3 ani de la efectuarea formării profesionale continue, iar ulterior să se înscrie în viitorul Registru Electronic Național al Intermediarilor Imobiliari (RENII), care va fi înființat odată cu adoptarea acestei legi.

În cadrul demersurilor ce stau la baza acestei inițiative legislative, inițiatorii săi au consultat mai multe asociații profesionale și patronale ale agenților imobiliari și agențiilor imobiliare din România, printre care: ABI (Asociația Brokerilor Imobiliari), APAIR (Asociația Profesională a Agenților Imobiliari din România) și CEIR (Comunitatea Elitelor în Imobiliare din România).

Legea scrisă de agenții imobiliari poate fi consultata aici.

Consiliul Legislativ a respins propunerea. Vezi opinia Consiliului Legislativ aici.

Consiliul Economic și Social a respins propunerea. Vezi opinia Consiliului Economic și Social aici.

Actualizare privind stadiul modificării legii 196/2018 (6 martie 2023)

Deoarece am primit numeroase întrebări din partea cititorilor cu privire la stadiul proiectului de modificare a legii 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, suntem datori cu următoarele informații:

Comisia pentru administrație publică şi amenajarea teritoriului este comisia de la Camera Deputaților care decide în ultimă instanță cu privire la forma finală a legii 196/2018 care va fi adoptată de Parlament.

Componența Comisiei poate fi vizualizată aici

Datele de contact ale Comisiei: cp06@cdep.ro

Avertisment BNR: „Este un risc uriaș de criză”. Care sunt motivele acestei situații

sursa: antena3.ro

Oficialii BNR au anunțat că în România este un risc uriaș de criză. Aceștia au prezentat și motivele pentru care s-a ajuns aici.

BNR avertizează că inflaţia încă ridicată şi dobânzile mari vor determina decelerarea puternică a consumului românilor în anul 2023.

Programele Noua Casă şi IMM Invest sunt devină pentru expunerea extrem de ridicată a băncilor la riscul de credit, avertizează Banca Națională. BNR explică faptul că ponderea expunerilor totale ale băncilor la riscul de credit faţă de administrația centrală a ajuns după primele 9 luni din anul 2022 la aproape 36%.

Banca Centrală consideră că expunerea este „ridicată” şi „în creștere semnificativă de la declanșarea pandemiei”. Oficialii Băncii Naționale a României consideră că unul dintre motive pentru care expunerea directă a crescut este că a fost influențată de statul român care a garantat o serie de programe de creditare, cum ar fi Noua Casă sau IMM Invest, motiv pentru care garanțiile oferite băncilor de către stat au crescut.

„Există anumite preocupări cu privire la concentrarea faţă de acest sector, precum şi asupra capacității instituțiilor de credit de a susține în continuare finanțarea sectorului guvernamental şi, implicit, consolidarea acestei legături, într-o perioadă caracterizată de incertitudini puternice şi de necesitatea adresării venerabilităților structurale de la nivelul bugetului public”, atrage atenția BNR. Programul „Noua Casa”, derulat de statul român, vine în sprijinul celor care vor să îşi cumpere o locuinţă prin contractarea de credite garantate de stat.

Pentru locuinţele noi, de până în 140.000 euro, statul garantează 60%, iar pentru locuințele mai ieftine de 70,000 euro, statul garantează 50%.

Despre contractele de intermediere imobiliară sau achiziția/vânzarea imobilelor prin agenți imobiliari

CODUL CIVIL stabilește că intermedierea este contractul prin care intermediarul se obligă faţă de client să îl pună în legătură cu un terţ, în vederea încheierii unui contract. Intermediarul nu este prepusul părţilor intermediate şi este independent faţă de acestea în executarea obligaţiilor sale.

În ceea ce privește remunerarea intermediarului (agentului imobiliar/agenției imobiliare), acesta are dreptul la o remuneraţie din partea clientului numai în cazul în care contractul intermediat se încheie ca urmare a intermedierii sale. În lipsa convenţiei părţilor sau a unor prevederi legale speciale, intermediarul are dreptul la o remuneraţie în conformitate cu practicile anterioare statornicite între părţi sau cu uzanţele existente între profesionişti pentru astfel de contracte.

În cazul în care intermedierea a fost realizată de mai mulţi intermediari, fiecare are dreptul la o cotă egală din remuneraţia stabilită global, dacă prin contract nu s-a stipulat altfel. Dispoziţiile anterioare se aplică atât în cazul în care pluralitatea de intermediari rezultă din contracte de intermediere separate, cât şi în cazul în care rezultă din acelaşi contract de intermediere.

Cu privire la restituirea cheltuielilor intermediarul este îndreptăţit la restituirea cheltuielilor efectuate pentru intermediere, dacă se stipulează expres în contract.

În ceea ce privește obligaţia de informare, Codul civil stabilește că intermediarul este obligat să comunice terţului toate informaţiile cu privire la avantajele şi oportunitatea încheierii contractului intermediat, cu condiţia să nu prejudicieze în mod culpabil interesele clientului.

ORDONANȚA nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor definește intermedierea imobiliară – activitate de mijlocire a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare sau de închiriere a imobilelor, serviciile imobiliare – una sau mai multe dintre următoarele activităţi: promovarea în vederea vânzării, cumpărării sau închirierii de imobile; consultanţă în vederea vânzării, cumpărării sau închirierii de imobile; intermedierea imobiliară; administrarea imobilelor, iar agenţie imobiliară – operator economic, furnizor de servicii imobiliare, care acţionează în numele şi în interesul unor terţi.

Conform Ordonanței nr. 21/1992, în cazul serviciilor de intermediere imobiliară, consumatorul va fi informat în scris, corect, complet şi precis, încă din faza precontractuală, cu privire la:

  • preţurile practicate în piaţă pentru tipul de imobil ce urmează a face obiectul intermedierii imobiliare, conform informaţiilor existente în baza de date a agenţiei imobiliare;
  • deficienţe şi alte inconveniente cunoscute de agenţia imobiliară sau pe care în mod rezonabil putea să le cunoască, incluzând surse de zgomot, umezeală, poluare, miros, pericol de inundaţii sau surpări, organizarea în apropiere a unor manifestări populare periodice, istoricul terenului sau al clădirii, posibile dezavantaje ale vecinătăţilor;
  • nivelul comisionului practicat de agenţia imobiliară;
  • situaţia juridică a imobilului;
  • nivelul estimativ al costurilor ce urmează să fie suportate de consumator, pentru obţinerea documentelor şi întocmirea actelor necesare încheierii contractului.

Contractul de intermediere imobiliară trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

  • datele de identificare a părţilor;
  • obiectul contractului/natura serviciului prestat;
  • preţul solicitat de proprietar/pe care este dispus să îl plătească cumpărătorul;
  • termenul de valabilitate al contractului;
  • condiţiile în care contractul poate fi denunţat unilateral;
  • condiţiile în care contractul poate fi reziliat;
  • nivelul maxim al comisionului datorat de consumator agenţiei imobiliare pentru contractul ce urmează să se încheie;
  • clauza de exclusivitate, în cazul în care aceasta a fost acceptată de părţi;
  • precizarea situaţiilor în care consumatorul datorează comision agenţiei imobiliare;
  • drepturile şi obligaţiile părţilor;
  • situaţiile de forţă majoră;
  • data încheierii contractului.

Contractele de intermediere imobiliară în care consumatorul are calitatea de potenţial cumpărător vor conţine, în plus faţă de cele prevăzute mai sus, următoarele elemente:

  • caracteristicile generale ale imobilului, care pot influenţa decizia de cumpărare, incluzând nivelul de finisare, dimensiuni, vechime şi poziţionarea faţă de punctele cardinale;
  • tarifele pentru serviciile prestate.

O tranzacţie imobiliară se consideră încheiată în momentul în care vânzătorul şi cumpărătorul au semnat actul de vânzare-cumpărăre. Contractul de intermediere imobiliară sau alte eventuale contracte accesorii încheiate între consumator şi agenţia imobiliară nu pot conţine clauze penale care să oblige consumatorul care nu îşi îndeplineşte angajamentele contractuale la plata unei sume mai mari decât onorariul pe care l-ar fi plătit în cazul încheierii tranzacţiei.

Agenţia imobiliară nu poate solicita din partea consumatorului plata comisionului în oricare dintre următoarele situaţii:

  • când între consumator şi agenţia imobiliară nu este încheiat un contract de intermediere;
  • când contractul de vânzare-cumpărare/închiriere nu s-a încheiat;
  • când contractul nu are stipulată clauza de exclusivitate, iar tranzacţia s-a realizat fără participarea agenţiei imobiliare.

Totodată, Ordonanța interzice plata în avans a comisionului, parţială sau totală, decât cu acordul scris al consumatorului şi cu precizarea situaţiilor în care agenţia imobiliară este obligată să înapoieze consumatorului sumele primite în avans.

În baza contractului de intermediere imobiliară dintre agenţia imobiliară şi cumpărător, agenţia trebuie să asigure vizionarea imobilelor ce corespund preferinţelor consumatorului, înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Criminalii din construcții! La noi poartă denumirea de „intrare în legalitate”/„legalizare”/„nepăsarea autorităților de control”!

Furie în Turcia după ce clădiri din „beton de înaltă calitate” s-au prăbușit. Oamenii dau vina pe „amnistia” din construcții (BBC)

sursa: digi24.ro

În Turcia, oamenii sunt tot mai furioşi că legile în domeniul construcţiilor au fost aplicate deficitar, iar asta a dus la prăbuşirea atât de multor clădiri şi la un bilanţ atât de dramatic al victimelor, scrie BBC.

BBC a prezentat informații despre unele dintre clădirile construite recent care s-au prăbuşit în timpul cutremurului de luni cu magnitudine de 7,8, care a fost urmat de zeci de replici, unele foarte puternice.

Astfel, una dintre clădirile din Malatya a fost finalizată chiar anul trecut, iar pe reţelele sociale au circulat capturi de ecran cu un anunţ care spunea că a fost „finalizată în conformitate cu cele mai recente reglementări privind cutremurele”. În text se preciza că toate materialele şi manopera folosite au fost „de primă clasă”. În prezent, nu mai există niciun anunț de acest gen, dar mai multe persoane au făcut poze şi înregistrări video şi le-au postat online. Reclama se potriveşte cu stilul altora similare de pe site-ul companiei, menţionează BBC. Un alt bloc de apartamente construit recent în oraşul portuar Iskenderun este în mare parte distrus. Constructorul care a ridicat această clădire are postată o imagine care arată că a fost finalizată în 2019. BBC a verificat că imaginea clădirii distruse corespunde cu locaţia fotografiei publicitare a blocului făcută de companie.

O altă clădire care a fost inaugurată în Antakya în 2019 poate fi văzută în mare parte distrusă într-o imagine verificată de BBC. Complexul Guclu Bahce din Antakya a fost grav avariat în urma cutremurelor. BBC a găsit o înregistrare video de la evenimentul de inaugurare a complexului de locuinţe, în noiembrie 2019, în care proprietarul companiei de construcţii implicate spune: „Proiectul Guclu Bahce City este special în comparaţie cu celelalte în ceea ce priveşte locaţia şi calităţile de construcţie”.

Experții spun că imobilele nu ar fi trebuit să se prăbușească dacă ar fi fost construite conform normelor

Deşi cutremurele de luni au fost puternice, experţii spun că imobilele construite corespunzător ar fi trebuit să poată rămâne în picioare. „Intensitatea maximă a acestui cutremur a fost violentă, dar nu neapărat suficientă pentru a dărâma clădiri bine construite”, spune David Alexander, profesor de planificare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă la University College London. „În cele mai multe locuri, nivelul de trepidaţii a fost mai mic decât cel maxim (suportabil), aşa că putem concluziona că din miile de clădiri care s-au prăbuşit, aproape toate nu corespund niciunei norme de construcţie antiseismică care în mod rezonabil ar fi trebuit să existe”, a explicat profesorul. Cele mai recente norme impun ca structurile din regiunile predispuse la cutremure să folosească beton de înaltă calitate, armat cu bare de oţel. De asemenea, coloanele şi grinzile trebuie să fie distribuite în aşa fel, încât să poată absorbi eficient impactul cutremurelor.

Cu toate acestea, aceste legi au fost aplicate în mod deficitar. „În parte, problema este, pe de o parte, că există foarte puţine lucrări de modernizare a clădirilor existente, iar pe de altă parte standardele de construcţie pentru construcţiile noi sunt foarte puţin aplicate”, spune profesorul Alexander. De ce s-a ajuns la această situaţie?  Reglementările în materie de construcţii au fost înăsprite în urma unor dezastre anterioare care s-au produs în Turcia. De asemenea, au fost introduse standarde de siguranţă mai stricte după cutremurul din 1999 din jurul oraşului Izmir, în care au murit 17.000 de persoane. Există însă practica „amnistiilor periodice”, care oferă scutiri legale acelor structuri construite fără certificatele de siguranţă necesare, în schimbul plăţii unei taxe. Acest lucru a contribuit la catastrofa recentă, sugerează experţii. Până la 75.000 de clădiri din zona afectată de cutremur în sudul Turciei au primit „amnistie” de construcţie, potrivit lui Pelin Pınar Giritlioğlu, şeful de la Istanbul al Uniunii Camerelor de ingineri şi arhitecţi din Turcia. Criticii au avertizat de mult timp că astfel de practici riscă să ducă la o catastrofă în cazul unui cutremur major, ceea ce s-a şi întâmplat. Cu doar câteva zile înainte de ultimul dezastru, presa turcă a relatat că un nou proiect de lege aşteaptă aprobarea Parlamentului, pentru a acorda o nouă amnistie pentru lucrări de construcţie recente. Geologul Celal Sengor a declarat la începutul acestui an că adoptarea unor astfel de amnistii pentru construcţii într-o ţară traversată de falii seismice echivalează cu o „crimă”.

După cutremur, Turcia face arestări pe bandă rulantă: Antreprenori de construcţii, încătușați după dezastru

sursa: stiripesurse.ro

Autorităţile din Turcia spun că au fost emise 113 mandate de arestare în legătură cu construcţia de clădiri care s-au prăbuşit în urma cutremurelor de luni, transmite BBC, potrivit news.ro.

Poliţia turcă a reţinut deja cel puţin 12 persoane, inclusiv antreprenori de construcţii. Între timp, tulburările din sudul Turciei au perturbat eforturile de salvare în unele locuri. Numărul de persoane confirmate că au murit în Turcia şi Siria a crescut la peste 28.000.

O încercare de a îndepărta vina generală pentru dezastru

Sunt aşteptate mai multe arestări, dar acţiunea va fi văzută de mulţi ca o încercare de a îndepărta vina generală pentru dezastru. De ani de zile, experţii au avertizat că multe clădiri noi din Turcia sunt nesigure din cauza corupţiei endemice şi a politicilor guvernamentale.

Acele politici au permis aşa-numitele amnistii pentru antreprenorii care au modificat reglementările de construcţie, pentru a încuraja un boom construcţiilor, inclusiv în regiunile predispuse la cutremure.

Mii de clădiri s-au prăbuşit în timpul cutremurului, ridicând semne de întrebare dacă impactul dezastrului natural a fost agravat de deficienţele umane. Cu alegerile care se profilează, viitorul preşedintelui este în joc, după ce a petrecut 20 de ani la putere.

Erdogan a recunoscut existenţa unor deficienţe

Erdogan a recunoscut existenţa unor deficienţe, dar, în timpul unei vizite într-o zonă de dezastru, a părut să dea vina pe soartă.

”Astfel de lucruri s-au întâmplat întotdeauna. Face parte din planul destinului”, a spus el. În a şasea zi după cutremur, situaţia devine din ce în ce mai disperată. Sâmbătă, salvatorii germani şi armata austriacă au întrerupt operaţiunile de căutare din cauza ciocnirilor dintre grupuri neidentificate din provincia Hatay.

Se aşteaptă ca securitatea să se înrăutăţească pe măsură ce rezervele de alimente se scad, a spus un salvator. ”Există o agresiune în creştere între facţiunile din Turcia. Şansele de a salva o viaţă nu au nicio legătură rezonabilă cu riscul de siguranţă”, a spus locotenent-colonelul austriac Pierre Kugelweis.

Căutarea supravieţuitorilor a fost reluată sub protecţia armatei turce. În sudul Turciei şi în nordul Siriei, milioane de oameni sunt fără adăpost, iar temperaturile continuă să scadă sub zero în fiecare noapte.

ONU a avertizat că peste 800.000 de oameni nu au mâncare adecvată, iar agenţia sa de ajutor în teren avertizează că numărul final de morţi provocat de cutremur se va dubla.

În Siria, numărul morţilor se ridică acum la peste 3.500

În Siria, numărul morţilor se ridică acum la peste 3.500, dar nu au fost publicate cifre noi de vineri. Speranţa de a găsi mai mulţi supravieţuitori se estompează, în ciuda unor salvări incredibile.

Printre cei salvaţi din dărâmături sâmbătă s-au numărat o familie de cinci persoane din provincia Gaziantep din Turcia şi o fetiţă de şapte ani din Hatay, care a petrecut 132 de ore sub dărâmături.

Cutremurul a fost descris drept ”cel mai grav eveniment din ultimii 100 de ani în această regiune” de şeful de asistenţă al Naţiunilor Unite, care s-a aflat sâmbătă în provincia turcă Kahramanmaras.

”Cred că este cel mai grav dezastru natural pe care l-am văzut vreodată şi este, de asemenea, cel mai extraordinar răspuns internaţional”, a declarat Martin Griffiths pentru BBC în Turcia.

Griffiths a cerut ca politica regională să fie lăsată deoparte în faţa dezastrului şi există unele semne că acest lucru se întâmplă. Punctul de trecere a frontierei dintre Turcia şi Armenia a fost redeschis sâmbătă pentru prima dată în 35 de ani, pentru a permite trecerea ajutorului.

Sunt sau nu obligatorii repartitoarele de căldură după 31 decembrie 2022?

Răspunsul scurt: În prezent DA, dar nu pentru mult timp.

Răspunsul lung: Parlamentul României a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.130/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.121/2014 privind eficienţa energetică.

Astfel, conform proiectului de act normativ (care va intra în vigoare numai după publicarea în Monitorul Oficial) se disting două situații:

  1. Pentru imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică în sistem de distribuţie orizontală;
  2. Pentru condominiile cu distribuţie verticală a agentului termic.

Astfel, în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică în sistem de distribuţie orizontală este obligatorie montarea sistemelor de măsurare până la 31 decembrie 2023 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit. 

Pentru condominiile cu distribuţie verticală a agentului termic în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punct de vedere al costurilor este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, respectiv a repartitoarelor de costuri, pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit, în condiţiile în care există realizat la nivel de condominiu un sistem de echilibrare hidraulică a instalaţiei de încălzire. 

Din interpretarea ultimei condiții, reiese că în condominiile cu distribuţie verticală a agentului termic în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă sau nu este eficientă, este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, numai dacă este realizat la nivel de condominiu un sistem de echilibrare hidraulică a instalaţiei de încălzire.

Noua prevedere pare clară în sensul în care, în condominiile cu distribuţie verticală, dacă nu este realizat la nivel de condominiu un sistem de echilibrare hidraulică a instalaţiei de încălzire și dacă utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă sau nu este eficientă, atunci nu este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică.

În aplicarea prevederilor de mai sus, criteriile generale, metodologia şi/sau procedurile pentru a determina lipsa de fezabilitate tehnică şi nerentabilitatea sunt aprobate prin hotărâre a consiliului local, la propunerea compartimentelor energetice înfiinţate în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin excepție, în cazul în care asociațiile de proprietari demonstrează că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă în conformitate cu metodologia aprobată de consiliul local, pot fi avute în vedere metode alternative rentabile pentru măsurarea consumului de energie termică.

Deși dezvoltatorii visează și mint despre faptul că piața duduie, bula imobiliară urmează să se spargă cât mai curând!

Piața imobiliară din Suedia se prăbușește și ar putea trage după ea alte economii dezvoltate

Scăderea prețurilor locuințelor din Suedia s-a accelerat în octombrie, în timp ce țara nordică se luptă cu cea mai severă criză imobiliară din ultimele trei decenii, arătând ceea ce ar putea urma pentru multe alte economii dezvoltate, transmite Bloomberg.

Creșterea inflației și măsurile luate de marile bănci centrale pentru limitarea acesteia au dus la o scădere a prețurilor locuințelor cu aproape 14% față de începutul acestui an, potrivit ValueGarde. Conform sursei citate, prețurile au scăzut timp de șapte luni la rând, deoarece gospodăriile sunt presate de creșterea costului vieții.

Recesiunea este neobișnuită într-o țară în care reformele trecute au fost superficiale și de scurtă durată, iar mulți tineri cumpărători de case nu au experimentat niciodată o scădere a pieței imobiliare.

În timp ce piețele imobiliare din întreaga lume se răcesc, având loc mai puține tranzacții, scăderea prețurilor nu a început încă în multe țări. Prețurile caselor din Canada sunt acum cu 10% sub nivelul maxim. Pe lângă Suedia, se preconizează scăderi de la vârf la minim de până la 20% pentru țări precum SUA, Regatul Unit și Noua Zeelandă. Citește mai mult pe adevarul.ro.

Imobiliarele duduie în România: Se anunță livări record de locuințe noi!

Sectorul rezidențial se îndreaptă spre noi maxime de livrare în acest an, iar autorizațiile au revenit puternic în trimestrul al treilea, arată datele Colliers.

Luna iulie a marcat pe piața rezidențială din București un record al ultimilor 14 ani în ceea ce privește suprafața totală utilă autorizată, de 350.000 de metri pătrați, ceea ce echivalează cu aproape 7.000 apartamente, arată datele companiei. Creșterea puternică a suprafețelor autorizate în trimestrul al treilea a anulat scăderea din prima parte a anului, astfel că la nouă luni sunt înregistrate cu doar 1% mai puține unități autorizate, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Citește mai mult pe stiripesurse.ro.

Criza imobiliară, ascunsă de agenții, începe în forță: Numărul imobilelor vândute în România scade

În luna octombrie 2022 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 59.927 de imobile, cu 2.127 mai puține față de luna septembrie. Județele cu cele mai puține imobile vândute sunt Olt, Călărași și Alba. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna octombrie este cu 926 mai mic față de perioada similară a anului 2021, informează Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în octombrie 2022, în București – 13.315, Ilfov – 3.687 și Brașov – 3.126. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Olt – 136, Călărași – 269 și Alba – 294. Citește mai mult pe stiripesurse.ro.

Se contractă domeniul imobiliar: vânzările de locuinţe din SUA suferă cea mai lungă perioadă de scădere din 2007

Vânzările de locuinţe din SUA au scăzut pentru a opta lună consecu!v în septembrie în contextul creşterii dobânzilor la creditele ipotecare şi preţurilor ridicate, notează CNN. Citește mai mult pe mediafax.ro.

FMI: Prețurile locuințelor ar putea să scadă cu până la 25% în următorii trei ani

sursa: economica.net

Fondul Monetar Internaţional consideră că majorarea dobânzilor de referinţă operată de băncile centrale pentru atenuarea inflaţiei poate provoca o scădere a preţului locuinţelor de până la 10% în următorii trei ani, în ţările dezvoltate, şi de până la 25% pe pieţele emergente, relatează agenţia EFE, transmite Agerpres.

FMI a publicat marţi raportul „Stabilitatea Financiară Globală”, în care avertizează că „într-un scenariu foarte advers” şi cu „această măsură prin care băncile centrale din toată lumea îşi ajustează agresiv politicile pentru a face faţă presiunilor preţurilor”, se pot produce notabile reduceri ale preţurilor locuinţelor.

„Multe economii avansate şi pieţe emergente se pot confrunta cu riscuri legate de piaţa locuinţelor pe măsură ce cresc ratele ipotecare şi se înăspresc condiţiile de creditare, ceea ce îi alungă pe posibilii împrumutaţi de pe piaţă”, subliniază în raport directorul financiar al FMI, Tobias Adrian.

Odată cu majorarea ratelor ipotecare, vor creşte şi costurile de îndatorare şi condiţiile de creditare vor deveni mai stricte, ceea ce ar putea conduce la „o puternică scădere a preţurilor locuinţelor”, în special în ţările cu o mai mare proporţie a datoriei ipotecare cu rată variabilă, care depinde direct de deciziile băncilor centrale.

De la începutul pandemiei, reaminteşte FMI, preţurile locuinţelor s-au majorat cu peste 20% în unele ţări, din diferite motive, printre care dobânzile de referinţă scăzute din ultimii ani, precum şi reducerea stocului, ca urmare a blocării lanţurilor de aprovizionare globale, printre alte motive.

„Gravitatea şi implicaţiile macroeconomice ale unui shock care să se producă pe piaţa locuinţelor va depinde în mod crucial de gradul de corecţie al preţului locuinţelor şi de distribuţia datoriei gospodăriilor”, punctează FMI.

În China, de exemplu, încetinirea din sectorul imobiliar s-a acutizat deoarece o puternică scădere a vânzărilor de locuinţe pe durata de izolare a exacerbat lipsa de lichiditate a dezvoltatorilor imobiliari, ceea ce a generat riscuri mai mari legate de solvenţă.

De fapt, avertizează FMI, falimentele dezvoltatorilor imobiliari din gigantul asiatic se pot extinde în sectorul bancar, afectând atât băncile mici, cât şi pe cele naţionale.

Sectorul bancar rezistă

Nivelurile ridicate de capital şi amplele rezerve de lichiditate au consolidat rezilienţa sectorului bancar mondial. De altfel, conform ultimului Global Bank Stress Test al FMI, într-un scenariu de înăsprire abruptă şi profundă a condiţiilor de finanţare, care vor duce economia globală într-o recesiune în 2023, majoritatea băncilor din economiile avansate vor continua să fie rezistente.

Însă, atrage atenţia FMI, până la 29% dintre băncile din pieţele emergente nu vor îndeplini cerinţele de capital.

Una dintre problemele nerezolvate ale economiilor pieţelor emergente, semnalează raportul, este realizarea de semnificative investiţii verzi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele fizice ale schimbărilor climatice.

„Finanţele sustenabile au crescut rapid, dar economiile din pieţele emergente şi în dezvoltare continuă să fie dezavantajate”, semnalează FMI.

De aceea, adaugă instituţia financiară internaţională, este important ca partea guvernamentală să promoveze finanţarea climatică privată, în special în economiile menţionate.

Recomandări pentru factorii politici

Instituţia condusă de Kristalina Georgieva a formulat în raport o serie de recomandări pentru responsabilii politici, bănci şi instituţii economice.

Băncilor centrale FMI le cere să continue să acţioneze „cu determinare” pentru a reduce inflaţia şi să pună în practică „o comunicare clară” privind deciziile lor, care „va fi crucială pentru a păstra credibilitatea şi a evita volatilitatea pieţei”.

Responsabililor politici şi instituţiilor financiare le recomandă „o combinaţie atent calibrată” de instrumente care să includă măsuri macroprudenţiale, intervenţii pe piaţa valutară şi măsuri de fluxuri de capital.

„Înăsprirea condiţiilor de finanţare trebuie calibrate cu grijă, cu scopul de a evita condiţiile de piaţă dezordonate care ar putea pune într-un pericol nejustificat stabilitatea financiară”, mai semnalează raportul.

Prelucrarea datelor cu caracter personal de către asociațiile de proprietari

Prin prisma rolului pe care îl îndeplinesc și a atribuțiilor legale, asociațiile de proprietari au calitatea de operatori de date cu caracter personal și, în consecință, obligația de a respecta dispozițiile Regulamentului (UE) 679/2016 – Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD).

Astfel, în contextul prelucrării (inclusiv al dezvăluirii) datelor personale, asociațiile de proprietari trebuie să identifice temeiul legal al efectuării acesteia, prevăzut de dispozițiile RGPD prin raportare la prevederile legale din domeniul lor de activitate.

Scopul și mijloacele prelucrării datelor de către asociațiile de proprietari pot fi în mod expres stabilite prin actele normative care le reglementează înființarea, organizarea și funcționarea sau pot fi stabilite de către asociație, fiind justificate de interesul legitim al său. De asemenea, în unele situații, prelucrările de date se pot baza pe consimțământul persoanelor fizice vizate.

În acest context, precizăm că urmare a punctelor de vedere solicitate Autorității de Supraveghere de către asociațiile de proprietari cu privire la prelucrările de date pe care le efectuează sau intenționează să le pună în practică, a rezultat că scopurile în care aceste entități colectează și prelucrează datele personale vizează, în principal, următoarele activități:

1. În ceea ce privește instalarea unui sistem de supraveghere video de către asociația de proprietari, întrucât sistemele de televiziune cu circuit închis au posibilitatea de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, această activitate se supune atât prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016, cât şi ale Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, modificată şi completată și Normelor metodologice de aplicare a acesteia, mai ales raportat la instalarea şi utilizarea sub aspect tehnic a echipamentelor şi elementelor componente ale sistemului de supraveghere video.

Măsura instalării unui sistem de supraveghere video poate fi luată de către asociația de proprietari în baza interesului legitim al asociaţiei, de ex. pentru asigurarea pazei şi protecției persoanelor, bunurilor și valorilor, a imobilelor și a instalațiilor de utilitate publică, precum și a împrejmuirilor afectate acestora, dar și în zona de acces în imobil sau lifturi.

Argumentele privind justificarea interesului legitim trebuie să se regăsească într-o documentație la nivelul asociației de proprietari și, ulterior, hotărârea de a instala un astfel de sistem trebuie adoptată în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari, potrivit legii.

Referitor la obligația de informare a persoanei vizate, în spaţiile monitorizate prin camerele de supraveghere video, trebuie instalată o pictogramă adecvată, care să conţină o imagine reprezentativă, poziţionată la o distanţă rezonabilă de locurile unde sunt amplasate echipamentele de supraveghere, astfel încât să poată fi văzută de orice persoană.

În ceea ce privește perioada de stocare a datelor cu caracter personal (imaginea) prelucrate de asociaţie ca urmare a instalării sistemului de supraveghere video, Autoritatea de supraveghere recomandă ca aceasta să nu depăşească 30 zile.

Excepție pot face situațiile temeinic justificate în care s-au produs evenimente ce necesită stocarea doar a imaginilor relevantepe o perioadă mai mare de timp necesară îndeplinirii scopurilor respective (de ex. până la soluționarea definitivă a unei cauze penale de către organele judiciare).

Referitor la imaginile captate și înregistrate de camerele video, instalate în zonele stabilite potrivit hotărârii adunării generale a proprietarilor, cu respectarea echilibrului dintre interesul legitim al asociației și drepturile și libertățile persoanelor, în vederea respectării principiului proporționalității, se poate apela la echipamente care din punct de vedere tehnic pot fi orientate astfel încât să focalizeze zonele necesare a fi supravegheate.

În ceea ce privește prelucrarea datelor prin altă persoană (cum ar fi de ex. societatea care instalează sistemul de videosupraveghere și asigură mentenanța acestuia, efectuează și prelucrarea datelor), potrivit art. 4 pct. 8 din RGPD aceasta este „persoana împuternicită de operator” întrucât prelucrează datele cu caracter personal în numele operatorului.

De asemenea, art. 28 alin. (3) lit. a) și alin. (10) din același regulament stabilește că prelucrarea de către o persoană împuternicită de un operator este reglementată printr-un contract, ce trebuie să conțină și instrucțiuni documentate din partea operatorului pe baza cărora împuternicitul va prelucra datele cu caracter personal.

În ceea ce privește instalarea camerelor video pe fiecare nivel/palier din imobil, apreciem că pentru prelucrarea imaginilor respective este necesară obținerea consimțământului fiecărui locatar de pe nivelul/palierul respectiv.

2. În ceea ce privește dezvăluirea datelor precum numele și prenumele proprietarilor/locatarilor la avizierul scării de bloc, precizăm că în lipsa unei prevederi legale exprese datele pot fi dezvăluite doar pe baza consimțământului persoanei vizate, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din RGPD.

În ceea ce privește consimțământul (art. 7 coroborat cu art. 4 pct. 11 din RGPD), acesta trebuie acordat printr-o acțiune neechivocă care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoștință de cauză și clară a acordului persoanei vizate pentru prelucrareadatelor sale cu caracter personal, cum ar fi o declarație făcută în scris, într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu.

Absența unui răspuns sau absența unei acțiuni din partea persoanei vizate nu constituie un consimțământ valabil.

Citiți în continuare articolul pe pagina de internet a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal aici

Atenție la firmele de administrare a condominiilor!

Administrarea condominiului poate fi realizată de către persoane fizice, persoane fizice autorizate, sau persoane juridice specializate, autorizate conform legii. Administratorii sunt angajaţi pe bază de contract individual de muncă sau contract de prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Candidaţii pentru funcţia de administrator trebuie să prezinte comitetului executiv al asociaţiei de proprietari documentele prevăzute de lege, precum şi alte documente solicitate printre care, obligatoriu: a) atestatul prevăzut la art. 2 lit. e) din legea nr. 196/2018; b) cazierul judiciar care să ateste că nu a suferit nicio condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune de natură economico-financiară.

Persoanele juridice specializate sunt operatori economici înfiinţaţi şi înregistraţi conform legii, care au ca obiect de activitate administrarea condominiilor.

În vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate, persoanele juridice menționate mai sus au obligaţia obţinerii atestatului în condiţiile legii pentru toţi angajaţii acestora care prestează activitatea de administrare a condominiilor.

Atestatul se afişează, prin grija administratorului, la avizier, la data intrării în vigoare a contractului de administrare.

Legea nr. 196/2018 stabilește că atestatul administratorului poate fi suspendat sau retras, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive, în cazul în care instanţele judecătoreşti competente au stabilit existenţa unui prejudiciu cauzat de administrator. Expirarea, suspendarea sau retragerea atestatului determină automat imposibilitatea exercitării activităţii de administrare a condominiilor.

Atestatul este valabil 4 ani de la data emiterii şi poate fi reînnoit în aceleaşi condiţii în care a fost emis.

Despre plafonul de casă în asociațiile de proprietari

Legea nr. 196/2018 stabilește că administratorul este obligat să folosească pentru plăţile curente şi pentru încasări contul unic al asociaţiei, la care au acces pentru informare, în condiţiile art. 2.184 – 2.190 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, toţi proprietarii. În acest cont trebuie să fie vărsate, în termen de 24 de ore de la primirea acestora, toate sumele sau valorile primite în numele sau în contul asociaţiei.

Contul unic alasociației de proprietari poate fi utilizat şi pentru plata cotelor lunare de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de către proprietari.

Prin excepţie, numai cu acordul adunării generale a asociaţiei de proprietari și exclusiv în vederea efectuării operaţiunilor de plăţi pentru cheltuieli neprevăzute, administratorul poate păstra în casierie numerar, în limita unui plafon lunar de 1.000 lei. Restul încasărilor trebuie să fie vărsate, în termen de 24 de ore de la primirea acestora, în contul unic al asociaţiei de proprietari.

Neîndeplinirea sau depăşirea atribuţiilor de către administrator constituie contravenție și se sancționează conform art. 102 din legea nr. 196/2018. Constatarea contravențiilor se face la sesizarea oricărei persoane interesate sau din oficiu.

Despre păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției în condominii

Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor prevede că unităţile deţinătoare ale cărţii tehnice a clădirilor sunt obligate să transmită asociaţiilor de proprietari, cu titlu gratuit, cărţile tehnice ale construcţiilor, la solicitarea acestora. Unităţile în arhiva cărora se găsesc proiectele clădirilor sunt obligate să elibereze asociaţiilor de proprietari copii ale proiectelor de clădiri elaborate. Costul executării copiilor este suportat de asociaţia de proprietari solicitantă. În lipsa cărţii tehnice a construcţiei şi/sau a proiectului, asociaţia de proprietari are obligaţia reconstituirii acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Potrivit legislației în vigoare, modificările suprafeţelor construite sau utile se comunică preşedintelui asociaţiei de proprietari şi organului fiscal local în termen de 30 de zile de la încheierea lucrărilor şi se introduc în cartea tehnică a construcţiei şi în baza de date a asociaţiei, în vederea stabilirii consumurilor corespunzătoare cu noile suprafeţe utile.

Orice modificare a proprietăţii individuale care necesită emiterea unei autorizaţii de construire/desfiinţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, se aduce la cunoştinţa asociaţiei pentru înscrierea în jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcţiei, prin depunerea în copie a actelor de autorizare, a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi a planurilor din proiectul tehnic.

La fel cum era prevăzut în legea anterioară (legea nr. 230/2007 care nu mai este în vigoare) și în legea actuală preşedintele asociaţiei de proprietari are atribuția și obligația păstrării şi completării la zi a cărţii tehnice a construcţiei, precum şi a celorlalte documente privitoare la activitatea asociaţiei de proprietari.

Conform legii nr. 196/2018, în cazul în care suma cotelor-părţi indivize din actele de proprietate, care sunt fracţiuni abstracte pentru fiecare proprietate individuală din clădirea care constituie condominiul, nu este egală cu 100%, preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat să solicite întocmirea unei documentaţii cadastrale, prin punerea la dispoziţie a cărţii tehnice a imobilului şi cu respectarea prevederilor în vigoare.

Nerespectarea atribuțiilor și obligațiilor de către președintele asociațiilor de proprietari sau a obligațiilor proprietarilor din condominii constituie contravenții și se sancționează conform art. 102 din legea nr. 196/2018. Constatarea contravențiilor se face la sesizarea oricărei persoane interesate sau din oficiu.

Avertismentul Băncii Centrale Europene: urmează o corecţie în piaţa imobiliară

sursa: mediafax.ro

Preţurile locuinţelor din zona euro vor suferi o corecţie pe măsură ce ratele dobânzilor vor începe să crească ca răspuns la o inflaţie mai mare, ceea ce reprezintă riscuri mai mari pentru gospodăriile cu venituri mici, a avertizat Banca Centrală Europeană.

O inversare a evoluţiei pieţelor imobiliare din regiune a fost unul dintre principalele riscuri identificate de analiza semestrială a stabilităţii financiare a BCE, care a avertizat, de asemenea, că invazia Rusiei în Ucraina înseamnă că mai multe companii ar putea intra în incapacitate de plată din cauza creşterii mai scăzute, a inflaţiei mai mari şi a creşterii costurilor de împrumut.
Prevăzând că preţurile activelor ar putea scădea şi mai mult dacă creşterea economică continuă să slăbească sau dacă inflaţia creşte mai repede decât se aşteaptă, BCE a declarat că o creştere bruscă a ratelor ar putea provoca o „inversare” a preţurilor locuinţelor din zona euro, despre care a estimat că sunt deja supraevaluate cu aproximativ 15%, în comparaţie cu producţia economică globală şi cu chiriile.

Banca centrală se pregăteşte să majoreze rata dobânzii la depozite în luna iulie pentru prima dată în ultimul deceniu, iar pieţele se aşteaptă la patru creşteri de un sfert de punct în acest an, ceea ce, potrivit BCE, „ar putea pune în discuţie evaluările activelor mai riscante, cum ar fi acţiunile”.
Ratele la creditele ipotecare din zona euro au crescut deja de la începutul anului. Indicatorul compozit al BCE privind costul împrumuturilor pentru achiziţionarea de locuinţe a crescut de la un minim de 1,3% în septembrie anul trecut la 1,47% în martie.

Ce urmează?
„O creştere bruscă a ratelor reale ale dobânzilor ar putea induce corecţii ale preţurilor locuinţelor pe termen scurt, nivelul actual scăzut al ratelor dobânzilor făcând mai probabile inversări substanţiale ale preţurilor locuinţelor”, a declarat BCE.
Preţurile locuinţelor au crescut anul trecut cu aproape 10% în zona euro, cel mai rapid ritm din ultimele două decenii, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Acestea ar putea scădea între 0,83 şi 1,17% pentru fiecare creştere de 0,1 puncte procentuale a ratelor la creditele ipotecare, după ajustarea pentru inflaţie, a calculat BCE.
Bundesbank a avertizat recent că băncile germane au devenit prea mulţumite de riscul de neplată a debitorilor şi de potenţialul de creştere a ratelor dobânzilor, ceea ce a dus la creşterea valorii capitalului pe care creditorii trebuie să îl pună în contul creditelor ipotecare.
„Credem că piaţa imobiliară germană va atinge probabil un vârf în următorii doi ani, probabil în jurul anului 2024, deşi ar putea fi mult mai devreme dacă vom avea un şoc al ratei dobânzii”, a declarat Jochen Möbert, analist la Deutsche Bank Research.
Creşterea ratelor dobânzilor va determina probabil investitorii instituţionali să transfere banii pe care i-au investit în proprietăţi înapoi pe piaţa germană a obligaţiunilor, a spus Möbert, prezicând că acest lucru se va întâmpla probabil atunci când randamentele

Bund vor creşte de la 1% în prezent la 2 – 4%.
„Randamentele chiriilor sunt în medie sub 4% în oraşele germane, iar în metropole sunt mai mici, în unele cazuri sunt chiar la 2,5%, astfel că, odată ce ratele fără risc vor ajunge la acest nivel, ar avea sens să ne întoarcem la Bund”, a adăugat el.

Banca centrală a precizat că o trecere la creditele ipotecare cu rată fixă ar proteja multe gospodării de impactul imediat al creşterii costurilor de împrumut.
Gospodăriile mai bogate ar putea, de asemenea, să amortizeze lovitura economisind mai puţin sau apelând la economiile suplimentare acumulate în timpul pandemiei de coronavirus, a precizat banca centrală. Cu toate acestea, a avertizat că acest lucru ar lăsa gospodăriile cu venituri mici „mai expuse la şocul inflaţiei”.
BCE a precizat că recenta sa „analiză a vulnerabilităţii” sectorului bancar a arătat că acesta a fost „rezistent la ramificaţiile macroeconomice ale războiului din Ucraina”.
Băncile care reprezintă mai mult de trei sferturi din activele din acest sector ar menţine o rată a capitalului de bază peste 9% în „scenariul său extrem de negativ”, în care economia zonei euro s-ar contracta în următorii trei ani, a precizat banca centrală.
Este de aşteptat ca ratele mai mari ale dobânzilor să stimuleze marjele de creditare ale băncilor pe termen scurt. Însă Luis de Guindos, vicepreşedintele BCE, a avertizat că „pe termen mediu situaţia ar putea fi diferită”.
De Guindos a declarat că marjele de profit ale băncilor ar putea fi erodate de un „decalaj de durată” între costurile de finanţare pe termen scurt în creştere pentru bănci şi împrumuturile pe termen lung, cum ar fi creditele ipotecare, care blochează dobânzile scăzute timp de mai mulţi ani.
El a recunoscut că BCE a fost „prea pesimistă” în avertismentul său din 2020 potrivit căruia consecinţele pandemiei ar putea provoca o creştere de 1,4 miliarde de euro a creditelor neperformante pentru bănci, care nu s-a materializat, deoarece falimentele au scăzut în schimb datorită sprijinului masiv din partea statului.

Se dau lupte grele pentru modificarea legii asociațiilor de proprietari

Surse care participă la grupul de lucru pentru modificarea Legii nr. 196/2018 de la Camera Deputaților (Comisia de administrație publică) ne-au informat că se dau lupte grele pentru finalizarea proiectului de lege.

Conform acestora, Liga Habitat (Mereuță, Olariu, Seceleanu, Lupșe și co) încearcă pe ultima sută de metrii să golească de conținut prevederile legii prin eliminarea sancțiunilor aplicabile președintelui de asociație, comitetului executiv sau administratorului, precum și prin eliminarea drepturilor proprietarilor și chiar a oricărui control asupra asociațiilor de proprietari.

Aceleași surse ne-au transmis că deși majoritatea deputaților și Ministerul Dezvoltării nu sunt de acord cu propunerile Ligii Habitat, aceștia din urmă pun presiune pe oamenii politici prin toate canalele posibile (folosind tehnici de manipulare, minciuni, victimizare și denaturări ale realității) pentru a ne reîntoarce la dictatura administratorilor, președinților și a comitetului executiv în asociațiile de proprietari și la folosirea în moduri obscure și discreționare a fondurilor asociație de proprietari (fonduri care în fapt și în drept sunt ale proprietarilor și sunt gestionate prin intermediul asociației de proprietari).

Piața imobiliară se va prăbuși din cauza crizei: vânzările scad din cauza creditării, iar prețurile se vor desumfla

sursa: stiripesurse.ro

Piața vânzărilor rezidențiale va trece printr-o perioadă de stagnare și de corecție. Condițiile de creditare mai aspre, inflația, creșterea costurilor de construcție și conflictul din Ucraina sunt cei patru factori majori care influențează evoluția pieței rezidențiale, apreciază JLL Romania.

Dacă după primul an de pandemie optimismul pe piața imobiliară rezidențială revenise la nivelurile de dinainte de criza sanitară, în prezent această piață se confruntă cu noi provocări care pot genera schimbări structurale, ce pot avea implicații diferite pentru segmentele de vânzare și de închiriere. Se observă deja o tendință de creștere mult mai rapidă pe zona de închirieri, comparativ cu vânzările.

Piața imobiliară traversează o perioadă în care evoluția sa este dependentă și, totodată, influențată puternic de schimbările care au loc în economie, dar și la nivel geopolitic.

Specialiștii JLL România au luat în calcul patru factori esențiali care influențează în acest moment evoluția pieței rezidențiale, respectiv condițiile de creditare mai aspre, inflația, creșterea costurilor de construcție și conflictul din Ucraina și au realizat o serie de proiecții cu privire la ce ar putea să se întâmple pe termen mediu și lung pe această piață.

„Fiecare ciclu economic are caracteristicile sale, iar achiziția de proprietăți imobiliare va fi întotdeauna o formă de investiții. Piața imobiliară actuală traversează o serie de provocări pe planuri diferite, însă considerăm că pentru acest sector întregul mix de factori reprezintă o perioadă de reașezare și de corecție. Apariția conflictului din Ucraina a influențat categoric activitatea pe segmentul de vânzare, care se afla pe un trend ascendent înainte de acest eveniment. Pe de altă parte, observăm performanțe însemnate pe zona de închirieri, care au potențialul de a evolua într-un ritm mult mai rapid decât până acum. Printre oportunitățile pe care deja le constatăm se numără dezvoltarea cu viteză a segmentului built-to-rent – ansambluri rezidențiale destinate exclusiv închirierii. Vom vedea tot mai multe astfel de dezvoltări ce vor fi administrate de operatori profesioniști, oferind facilități și servicii dedicate exclusiv chiriașilor, gândite pentru a răspunde nevoilor lor”, spune Andreea Hamza, Director al Departamentului de Living, JLL România.

Având în vedere înăsprirea condițiilor de creditare prin creșterea accelerată a ratei dobânzilor la credite, experții preconizează schimbări în comportamentul consumatorilor. Potențialii cumpărători vor analiza mult mai atent posibilitatea de a efectua achiziții majore și presiunea pe care acest lucru îl poate avea asupra bugetului personal. Astfel, accesibilitatea achiziționării unor astfel de proprietăți va fi afectată. În plus, băncile au devenit mai reticente la acordarea de credite și mult mai atente la evaluarea perspectivelor unui individ sau ale unei familii interesate de obținerea unui credit, dar și al prețului real al construcției respective.

Un calcul făcut de experții JLL arată cum a evoluat creșterea ratei dobânzii în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, pentru un apartament al cărui preț avea o valoare de 100.000 de euro + TVA 19% în T1 2021, rata lunară era de 2.255 lei, la un avans de 15% și o rată de politică monetară de 1,25%. În primul trimestru din 2022, pentru același preț al apartamentului, respectiv 100.000 euro + TVA 5%, rata lunară se ridică la 2.471 lei, ceea ce înseamnă un plus de 8% față de T1 2021, în condițiile în care nu luăm în considerare creșterea prețurilor de pe piață, iar rata de politică monetară a ajuns la 3%. Dacă luăm în considerare și creșterea prețurilor de pe piață, rata lunară ajunge la 2.718 lei, +17% față de anul trecut.

În ceea ce privește inflația, cel mai recent raport al Institutului Național de Statistică arată că rata anuală a inflației în luna aprilie 2022 a fost de 13,8%. De la începutul anului, creșterea este de aproape 8%. Tendința în creștere se observă și la nivelul statelor membre ale UE, rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) fiind de 11,7%.

Inflația în creștere influențează prețul materialelor de construcții, fapt care își răsfrânge consecințele asupra pieței locuințelor. Potrivit Institutului Național de Statistică, indicele de cost în construcții pentru clădiri rezidențiale era 135.6 in ianuarie 2021 și 163.4 in ianuarie 2022, în creștere cu 20% în decursul unui an. Această valoare măsoară evoluţia costurilor practicate la realizarea lucrărilor de construcții executate într-o anumită perioadă față de o perioadă de referință. Principalele elemente de cheltuieli sunt: valoarea materialelor de construcții; manopera sau câștigurile salariale brute lunare; echipamentele și cheltuielile pentru utilajele proprii sau închiriate; cheltuielile pentru transportul materialului de la producător până la locul execuției construcției; cheltuielile indirecte (salariile personalului, aprovizionarea, depozitarea, chirii, energie, birotică, comunicații). Anul acesta, a apărut un risc nou pe piața imobiliară, și anume conflictul din Ucraina. Pe lângă impactul psihologic, războiul a influențat și dinamica tranzacționărilor, țara noastră aflându-se la granița cu o zonă de conflict, iar investiția în achiziționarea unei locuințe fiind acum analizată și din prisma siguranței. Pe de altă parte, conflictul a făcut ca cererea de locuințe pentru închiriere să crească într-un ritm considerabil.

Specialiștii dau un nou semnal că piața imobiliară se poate prăbuși: Dezechilibrele se vor corecta

sursa: stiripesurse.ro

Tot mai puţini români îşi permit să-şi cumpere o locuinţă nouă, având în vedere că preţurile continuă să crească într-un ritm sensibil mai accelerat decât cel al salariilor, pe fondul scumpirii materialelor de construcţii şi al condiţiilor economice prezente, arată compania de consultanţă imobiliară Colliers, potrivit căreia Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară.

”Tot mai puţini români îşi permit să-şi cumpere o locuinţă nouă, având în vedere că preţurile continuă să crească într-un ritm sensibil mai accelerat decât cel al salariilor, pe fondul scumpirii materialelor de construcţii şi a condiţiilor economice prezente, care favorizează percepţia că piaţa imobiliară oferă un refugiu în faţa inflaţiei. Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară”, spun consultanţii Colliers, unde achiziţionarea unui apartament nou standard costă echivalentul unui salariu mediu încasat pe 12,5 ani de muncă.

Un bucureştean are nevoie de salariile pe 8,4 ani pentru o astfel de achiziţie, timişorenii trebuie să lucreze 8,1 ani pentru o locuinţă nouă, iar ieşenii au cel mai redus nivel dintre marile oraşe, de 7,7 ani. În Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, cele mai accesibile preţuri pentru locuinţe noi au fost la final de 2020 – început de 2021, după care evoluţia a intrat pe o puternică pantă ascendentă, potrivit datelor Colliers.

Cluj-Napoca a cunoscut însă o evoluţie aparte, locuinţele noi fiind din ce în ce mai inaccesibile pe parcursul ultimilor 8 ani. Concret, la începutul lui 2014, Cluj-Napoca avea cele mai accesibile locuinţe dintre marile oraşe, cumpărătorul mediu având nevoie de 9,2 ani de salarii pentru achiziţia unei locuinţe noi, pe când Bucureştiul şi Timişoara aveau nevoie de 10,4 şi respectiv 10,7 ani de salarii, iar în Iaşi era necesară o perioadă de 11,4 pentru acoperirea sumei plătite pentru o astfel de achiziţie.

„Atunci când căutăm o locuinţă nouă, pornim întotdeauna de la locuinţa pe care ne-o dorim şi ajungem la locuinţa pe care ne-o permitem. Intersecţia acestor două mulţimi este însă din ce în ce mai redusă, şi ne aşteptăm să se reducă în continuare. Dacă indicele inflaţiei a ajuns la 13,8% şi va rămâne la valori de două cifre pentru încă cel puţin 12 luni, preţurile materialelor de construcţii au cunoscut o creştere mult mai accelerată. Astfel, preţul locuinţelor noi, care înglobează aceste evoluţii, va creşte şi mai mult”, explică Gabriel Blăniţă, associate director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Calculele nu sunt menite să arate efectiv în cât timp ar putea o persoană să cumpere un apartament, subliniază consultanţii Colliers, ci să arate mai degrabă dacă există o discrepanţă între puterea de cumpărare şi preţuri. Astfel, un indice de accesibilitate de 8 ani sau mai mare poate fi un factor de îngrijorare în decizia de cumpărare, punctează ei, în special dacă există şi alte angajamente financiare (leasing, credit nevoi personale, etc.) sau dacă nu există alte surse alternative de venit în afara salariului.

Pentru comparaţie, în 2008 indicele de accesibilitate în Bucureşti era de 25 de ani, iar cel mai mult au avut de suferit cumpărătorii care s-au împrumutat la limita posibilităţilor, pentru a cumpăra o locuinţă pe o piaţă supraîncălzită, la un cost al finanţării în creştere, într-o valută care a cunoscut o apreciere semnificativă faţă de leu.

Chiar dacă în clipa de faţă indicatorii fundamentali nu sugerează că ne-am afla într-o bula imobiliară, cu toate că oraşul Cluj-Napoca dă semne de supraîncăzire, există riscul să ne îndreptăm într-acolo pe termen mediu, punctează consultanţii Colliers.

În contextul în care vedem o volatilitate tot mai ridicată a factorilor de influenţă a preţurilor, există riscul unor evoluţii accelerate ale inaccesibilităţii locuinţelor, iar toate aceste dezechilibre se vor corecta mai devreme sau mai târziu.

„Deşi nu vedem acelaşi cumul de factori precum cei din 2007-2008 şi în 2022, este important îndemnul la responsabilitate pentru a nu repeta greşelile trecutului. În momente marcate de incertitudini legate de inflaţie, costul finanţării, război sau situaţia economică, este important de păstrat o marjă rezonabilă de manevră. Pe de altă parte, în condiţiile în care locuinţa pe care ne-o dorim este din ce în ce mai greu de cumpărat, vedem un interes în creştere pentru chirii. În prezent, randamentul la închiriere pentru un apartament în zona centrală a marilor oraşe este de circa 5%, pe când dobânda unui credit imobiliar depăşeşte acest nivel. Când diferenţa dintre chirie şi rată va ajunge semnificativ în favoarea chiriei, vom vedea şi mai multe dezvoltări rezidenţiale destinate exclusiv închirierii”, conchide Gabriel Blăniţă.

În total, anul trecut au fost livrate 71.420 locuinţe la nivel naţional, în creştere cu 5% faţă de anul precedent. Cum suprafaţa totală autorizată de către dezvoltatori în 2021 a crescut cu peste 15% faţă de 2020, la peste 12 milioane de metri pătraţi, sectorul rezidenţial se îndreaptă spre noi maxime de livrare anul acesta.

De asemenea, indiciile recente din zona cererii sugerează că nu ar trebui să fie probleme ca aceste suprafeţe să fie absorbite, creşterile salariale din sectorul privat revenind în zona de doua cifre (chiar dacă s-au situat uşor sub rata inflaţiei de 13,8% din luna aprilie).

Totodată, volumul de credite ipotecare nou acordate a fost cu 30% mai mare în primul trimestru şi a atins noi maxime istorice. În direcţia contrară acţionează creşterile de dobândă ale băncii centrale, care sunt departe de a se fi încheiat, şi o posibilă slăbire a pieţei muncii în viitor.

Un alt semn de îngrijorare este decalajul transmisiei dobânzii de politică monetară prin IRCC, folosit la acordarea de credite noi şi aflat în prezent la un nivel de 1,86%, pe când indicele ROBOR la care sunt legate majoritatea creditelor este 4,68%. Acest decalaj îi expune pe noii debitori la un risc de dobândă semnificativ, care se va materializa în trimestrele următoare. Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre liderii globali în servicii de consultanţă imobiliară şi de management al investiţiilor, cu operaţiuni în 62 de ţări şi 17.000 de specialişti. Are venituri anuale de 4,1 miliarde de dolari şi active gestionate de peste 50 miliarde de dolari.

Bucureștenii plătesc de 2.35 ori mai mult gigacaloria începând cu 1 aprilie 2022

sursa: digi24.ro

Majorarea tarifului suportat de către bucureşteni pentru gigacalorie este necesară, a declarat, miercuri, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan. Edilul spune că acest tarif nu a mai fost schimbat din 2011, iar sumă modificată este apropiată de cea a oraşelor din România.

„Un proiect extrem important – majorarea tarifului suportat de către bucureşteni pentru gigacalorie, pentru care propunerea este 330 de lei. Este o majorare necesară, pentru a echilibra întreg sistemul de termoficare, pentru a permite menţinerea sistemului de termoficare centralizat, care are beneficii importante în ceea ce priveşte mediul. Mă bucur că avem acordul majorităţii din Consiliul General pentru această majorare, care este absolut necesară. Tariful nu a mai fost modificat din anul 2011 şi prin această modificare ajungem la o sumă care este apropiată de cea a oraşelor din România care au sisteme centralizate de termoficare”, a precizat edilul şef în debutul şedinţei Consiliului General al Capitalei.

Potrivit proiectului, preţul energiei termice în Bucureşti a crescut de la 1 aprilie la 330 de lei (fără TVA 5%)/gigacalorie. Preţul actual este de 140 de lei/gigacalorie. Astfel, bucureștenii vor plăti de două ori mai mult la căldură din aprilie.

Un alt proiect de pe ordinea de zi prevede aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru modernizarea a 9 kilometri de reţea de termoficare.

„Tipul acestea de proiecte vor urma să le votăm în CGMB, pentru că este necesar să modernizăm reţeaua de termoficare. De transport – mai întâi şi după aceea – de distribuţie”, a spus el.

Bula imobiliară din România pare să fi explodat: adevărul stă în vânzări, degeaba cresc prețurile

sursa: playtech.ro

Încă de la începutul anului, înainte de invaziei Ucrainei, piața imobiliară din România a început să meargă într-o cu totul altă direcție comparativ cu ultimii doi ani. Prețurile continuă să crească la locuințe, dar cresc degeaba.

În 2021, odată cu creșterea exagerată a prețurilor la materialele de construcții, a devenit evident că scumpirea apartamentelor și caselor alimentează o bulă imobiliară nesustenabilă în România. Oamenii nu-și mai permit apartamente de două camere cu peste 100.000 de euro. Scumpirile din 2022 nu au făcut decât să acutizeze și mai mult reticența românilor la investiții fabuloase. Opinia experților este că ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani se va duce în cap pe parcursul lunilor următoare, iar războiul de la graniță nu va face decât să accelereze inevitabilul.

De ce vorbim de o bulă imobiliară în România

Tinu Sebeșanu este CEO al dezvoltatorului imobiliar Impact Developer & Contractor. Din această poziție, avea toate motivele să ilustreze o imagine foarte roz a pieței imobiliare de la noi, dar într-un interviu acordat pentru Profit News TV a preferat să nu o facă. „Deja efectele au început să se vadă. Ne este greu să estimăm cum vor evolua, dar ne afectează, mai ales în ceea ce privește ritmul vânzărilor, care a scăzut considerabil în ultimele două săptămâni. Există o reticență normală și logică a oamenilor de a cheltui în această perioadă și de a-și limita chiar și investițiile. E o atitudine de sit and wait. Toată lumea este în expectativă să vadă ce se întâmplă”, a explicat dezvoltatorul.

În opinia sa, creșterea prețurilor din domeniul construcțiilor din 2021 au funcționat ca un preambul pentru ce urmează să întâmpinăm în 2022. Cu alte cuvinte, vor exista provocări cât se poate de serioase pentru cei care activează în acest domeniu. „La începutul anului vedeam o creștere de o cifră la prețurile materiilor prime. Se pare însă că ne îndreptăm iarăși spre cel puțin o creștere de două cifre. Deci, va fi o creștere destul de exponențială a prețurilor de cost, ceea ce va duce la o creștere a prețurilor de vânzare și a prețurilor mărfurilor din stoc, adică a apartamentelor deja finalizate. Eu cred că suntem încă la început, încercăm momentan să evaluăm impactul. Dar eu estimez că impactul va fi mult mai mare decât ne așteptăm astăzi”, avertizează CEO-ul.

Pentru ca aceste date să fie puse într-un context, merită să ai în vedere că indiferent cât au crescut prețurile la apartamente în ultimii doi ani, un lucru este sigur, costurile de construcție pe metru pătrat au crescut cu aproximativ 20%, iar acela a fost doar vârful icebergului. „Problema este că gradul de absorbție în piață are un termen mult mai lung. Noi trebuie să creștem prețurile imediat, fiindcă cumpărăm imediat marfa. Oamenii pot să absoarbă creșterea asta în ani. Deci gap-ul ăsta care va fi între momentul la care noi construim și momentul la care piața va putea să absoarbă va crea dificultăți pentru multe companii, mai ales că partea de cashflow va trebui susținută, ceea ce se va face evident cu credite mai scumpe. Deci toate acestea se vor revărsa într-un final în prețul de vânzare”, atrage el atenția.

Pandemia a „decuplat” piaţa imobiliară de restul economiei. Risc de boom imobiliar în Europa

sursa: mediafax.ro

Pandemia a „decuplat” piaţa imobiliară de restul economiei. Risc de boom imobiliar în Europa Riscurile sunt generate de creşterea preţurilor imobiliare, de relaxarea standardelor de creditare şi de creşterea nivelului de îndatorare a gospodăriilor.
Comitetul european pentru riscuri sistemice, autoritatea responsabilă cu monitorizarea şi prevenirea pericolelor la adresa sistemului financiar european, şi-a manifestat vineri îngrijorarea, solicitând ca şapte dintre cele 30 de ţări pe care le supraveghează să ia măsuri pentru a reduce riscurile create de creşterea preţurilor locuinţelor.

Alimentate de ratele scăzute ale dobânzilor, preţurile proprietăţilor rezidenţiale din UE au crescut cu 9,2% în anul care a luat sfârşit în septembrie 2021 – cea mai rapidă creştere de chiar înainte de criza financiară din 2008 şi cu mult înaintea creşterii atât a salariilor, cât şi a produsului intern brut european.

Pe măsură ce Banca Centrală Europeană se pregăteşte să înăsprească politica monetară ca răspuns la nivelurile ridicate ale inflaţiei de mai multe decenii, costurile de împrumut vor creşte pentru cumpărătorii de locuinţe, ceea ce ar putea duce la scăderea preţurilor şi ar putea face mai dificil pentru unele gospodării să ţină pasul cu plăţile la creditele ipotecare cu rată variabilă.

Vineri, CERS a solicitat Germaniei şi Austriei să introducă mai multe măsuri de protecţie, cum ar fi limitarea datoriei debitorilor la un anumit multiplu al venitului lor şi obligarea creditorilor să deţină mai mult capital.

De asemenea, a avertizat Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Slovacia şi Liechtenstein cu privire la riscurile tot mai mari de pe piaţa imobiliară.

Printre „principalele vulnerabilităţi” identificate se numără „creşterea rapidă a preţurilor locuinţelor şi posibila supraevaluare a proprietăţilor imobiliare rezidenţiale, nivelul şi dinamica îndatorării gospodăriilor, creşterea creditului pentru locuinţe şi semnele de relaxare a standardelor de creditare”.
Deciziile CERS, prezidat de preşedintele BCE, Christine Lagarde, nu sunt obligatorii. Acesta poate doar să emită avertismente şi recomandări către ţări cu privire la necesitatea de a acţiona cu privire la riscurile de pe piaţa imobiliară, aşa cum face din 2016.

Gospodăriile din UE şi-au majorat datoria ca procent din venituri la 107,2% în primul trimestru din 2021, faţă de 101,9% în trimestrul al patrulea din 2019.

CERS a precizat că riscurile de pe piaţa imobiliară au fost ridicate şi în Norvegia, Olanda, Suedia, Danemarca şi Luxemburg – unde nivelurile de îndatorare a gospodăriilor au fost cele mai ridicate – depăşind 180% din venituri în toate cele cinci ţări. Dar a emis recomandări pentru patru dintre aceste ţări în 2019 şi consideră că Norvegia a luat deja suficiente măsuri.

Atât Germania, cât şi Austria au primit deja concluziile CERS şi au răspuns cu planuri de a introduce unele dintre măsurile recomandate de acesta. Băncile germane vor trebui să dispună până anul viitor de rezerve de capital suplimentare în valoare de 22 de miliarde de euro, în funcţie de mărimea activelor lor naţionale şi de expunerea lor la creditele ipotecare rezidenţiale.

Autorităţile austriece intenţionează să introducă norme obligatorii din punct de vedere juridic care să limiteze împrumuturile ipotecare în funcţie de venituri şi de valoarea proprietăţii, precum şi de durata de rambursare, după ce multe bănci au ignorat „standardele de creditare durabilă” neobligatorii.

Niciuna dintre aceste ţări nu a mers atât de departe pe cât a recomandat CERS. Germania nu a introdus limite pentru împrumuturile ipotecare, în timp ce Austria a decis să nu solicite băncilor să acumuleze capital suplimentar, cunoscut sub numele de amortizor anticiclic.

Prețul imobilelor, umflat cu zeci de mii de euro. Calculul care arată cât valorează de fapt un apartament de 55 de metri pătrați

sursa: digi24.ro

Piaţa imobiliară pare că încetineşte ritmul. De la aproape 75.000 de locuinţe vândute în decembrie anul trecut, numărul a scăzut la jumătate în prima lună din 2022. Este o scădere considerabilă faţă de ianuarie 2021. Vorbim despre un minus de peste 9.000 de locuinţe vândute, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. În plus, piața este supraevaluată, prețul unui apartament scos pe piață fiind de fapt cu zeci de mii de euro mai mare decât ar trebui.

Iancu Guda, realizatorul emisiunii „Banii în mişcare”, a explicat de ce în luna ianuarie se cumpără mai puține locuințe.

„Debutul anului e mai dificil din perspectiva căutării apartamentelor, a vizionării, e și vacanță prelungită după sărbători. Chiar dacă în ianuarie sunt tranzacții mai scăzute, anul acesta avem minim istoric. Se întâmplă din cauza scumpirii dobânzilor. Lumea devine mai conștientă de ce înseamnă un credit pe 30 de ani cu ocazia acestor fluctuații de dobândă.

Chiar dacă băncile fac simulări care ar fi rata dacă dobânda crește, oamenii devin conștienți când plătesc efectiv sau constată la simularea unui nou credit că rata e mai mare, așa că din ce în ce mai puțini își permit să cumpere o locuință, avem context de scumpire la energie, gaz combustibil, produse alimentare, materii prime.

Venitul disponibil la sfârșitul lunii e mai mic”, a explicat Guda.

El a vorbit și despre situații concrete privind prețul cu care se vinde un apartament de 55 metri pătrați în București – între 100.000 și 110.000 de euro și unul similar în Cluj-Napoca – până la 130.000 de euro. Iancu Guda a arătat de ce este vorba despre o supraevaluare în ambele cazuri și a precizat că, de fapt, un astfel de apartament ar costa în realitate cu 30.000 de euro mai puțin.

„Prețul real înseamnă ce vezi în piață, dar trebuie să fim conștienți de valoarea reală. Dacă s-a vândut recent un apartament la un preț similar nu înseamnă că dacă cumpărăm la același preț e ok, că asta e valoarea de piață. În 2021 cererea a crescut foarte mult s-au luat 21 miliarde de lei credite ipotecare și toate au dus la creșterea prețurilor în contextul în care oferta a fost mai mică.

Valoarea oricărui activ este cât produce de fapt.

În cazul unui apartament, cât produce? Vorbim în acest caz de chirie. Să fim conștienți cu cât l-am putea închiria – chiar dacă nu o facem – pentru că asta ne da valoarea. Luăm chiria lunară, știm cât se pate încasa, o înmulțim cu 12 luni, înmulțim cu 15 ani și asta e estimarea de încasări pe care o poate produce un apartament în 15 ani. Noi trebuie să recuperăm investiția în 15 ani. Apoi, scădem 20%, luăm în calcul că apartamentul nu va fi închiriat mereu, apoi ținem cont de cheltuielile de întreținere, taxe.

Făcând calculul acesta în cazul unui apartament de 55 de metri pătrați, vedem că nu atât valorează. Este o diferență de 30.000 de euro între ce se pune pe piață și cât e valoarea concretă. Ajungem să cumpărăm supraevaluat, dar la un moment dat piață se corectează. Supraevaluările nu pot rezistă la nesfârșit”, a spus Iancu Guda.

Trebuie să fii idiot să plătești prețul cerut de vânzător pentru o locuință în marile orașe

Având în vedere:

  • efectele pe termen lung ale pandemiei asupra economiei (care nu au fost dar urmează să fie din ce în ce mai vizibile);
  • inflația galopantă și scăderea puterii de cumpărare;
  • scăderea salariului real (raportat la inflație și la cheltuielile de bază ale unei gospodării, indiferent dacă salariile aparent au crescut);
  • majorarea galopantă a dobânzilor;
  • serviciile publice de foarte slabă calitate de care beneficiază cetățenii (transport public, drumuri de acces, alimentare cu apă și canalizare, energie electrică, școli, grădinițe, creșe etc);
  • creșterea costurilor la utilități publice generată de liberalizarea prețurilor și de situația geopolitică din regiune (energie electrică, gaze naturale);
  • lipsa utilităților și calitatea foarte proastă a rețelelor de furnizare (apă rece, apă caldă, energie termică);
  • dezvoltarea haotică a construcțiilor (de multe ori ilegale – fără autorizație);
  • nerespectarea standardelor minime privind suprafața locuințelor;
  • nerespectarea standardelor minime de igienă a locuințelor;
  • dezinteresul profund al autorităților locale pentru nevoile cetățenilor;

Trebuie să fii idiot (sau cel puțin disperat) să plătești peste 100.000 de euro pentru un apartament vechi de 3 camere sau peste 70.000 de euro pentru un apartament vechi de 2 camere și așa mai departe, indiferent dacă vorbim de București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov sau Iași. În cazul apartamentelor noi, situația este similară iar cumpărătorii trebuie să fie și mai vigilenți pentru a evita înșelătoriile unor dezvoltatori imobiliari (de ex. cumpărarea unor locuințe în clădiri neautorizate, neracordarea la serviciile de utilități publice, nerespectarea normelor privind calitatea în construcții, lipsa locurilor de parcare, căi de acces subdimensionate etc).

Cum procedăm în situația în care autoritățile administrației publice locale nu își îndeplinesc atribuțiile prevăzute de lege

În mod natural ne putem gândi că atunci când o autoritate a administrației publice încalcă prevederile legale, orice cetățean prejudiciat se poate adresa cu o plângere la autoritatea superioară ierarhic pentru îndreptarea situației de fat și de drept. Însă trebuie să avem în vedere că în cazul autorităților administrației publice locale (consiliul local și primarul), acestea nu au instituții superioare ierarhic. Autoritățile administrației publice locale funcționează în baza principiului autonomiei locale și descentralizării. Având în vedere aceste aspecte, singura soluție prevăzută de lege în cazurile în care o persoană se consideră vătămată de către o autoritate publică locală (în cazul în discuție – consiliul local / primar), trebuie să se adreseze instanței de contencios administrativ competente.

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Prin persoană vătămată se înțelege orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.

Prin autoritate publică se înțelege orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.

Prin nesoluționare în termenul legal a unei cereri se înțelege faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.

Prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile.

Administrarea condominiilor începând cu 01.01.2022

Începând cu 01 ianuarie 2022, persoanele fizice atestate pentru funcția de administrator în conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare, pot îndeplini funcția de administrator numai dacă obțin certificate de calificare profesională care dovedesc calificarea profesională pentru a îndeplini ocupația de administrator.

Administratorii de condominii care nu au obținut certificate de calificare profesională până la 01.01.2022 nu mai pot îndeplini funcția de administrator de condominii decât după obținerea certificatelor de calificare profesională care dovedesc calificarea profesională pentru a îndeplini ocupația de administrator.

Desfășurarea de către persoane fizice sau juridice a activității de administrare a condominiilor fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în Legea nr. 196/2018 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravenției de mai sus, făcută la sesizarea oricărei persoane interesate sau din oficiu, precum și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare se face de către de către primari sau de împuterniciții acestora sau de către Poliția Locală.

Camera Deputaților a decis amânarea cu un an, până la 31 decembrie 2022, a obligativității montării repartitoarelor în apartamentele din condominii

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a decis amânarea cu un an, până la 31 decembrie 2022, a obligativității montării repartitoarelor în apartamente pentru individualizarea consumurilor de energie.

Deputații au adoptat în acest sens proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică, cu amendamente.

Astfel, conform proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică, document adoptat de Parlamentul României, în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea sistemelor de măsurare până la 31 decembrie 2022 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, repartitoarelor de costuri, pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit.