Prelucrarea datelor cu caracter personal de către asociațiile de proprietari

Prin prisma rolului pe care îl îndeplinesc și a atribuțiilor legale, asociațiile de proprietari au calitatea de operatori de date cu caracter personal și, în consecință, obligația de a respecta dispozițiile Regulamentului (UE) 679/2016 – Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD).

Astfel, în contextul prelucrării (inclusiv al dezvăluirii) datelor personale, asociațiile de proprietari trebuie să identifice temeiul legal al efectuării acesteia, prevăzut de dispozițiile RGPD prin raportare la prevederile legale din domeniul lor de activitate.

Scopul și mijloacele prelucrării datelor de către asociațiile de proprietari pot fi în mod expres stabilite prin actele normative care le reglementează înființarea, organizarea și funcționarea sau pot fi stabilite de către asociație, fiind justificate de interesul legitim al său. De asemenea, în unele situații, prelucrările de date se pot baza pe consimțământul persoanelor fizice vizate.

În acest context, precizăm că urmare a punctelor de vedere solicitate Autorității de Supraveghere de către asociațiile de proprietari cu privire la prelucrările de date pe care le efectuează sau intenționează să le pună în practică, a rezultat că scopurile în care aceste entități colectează și prelucrează datele personale vizează, în principal, următoarele activități:

1. În ceea ce privește instalarea unui sistem de supraveghere video de către asociația de proprietari, întrucât sistemele de televiziune cu circuit închis au posibilitatea de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, această activitate se supune atât prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016, cât şi ale Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, modificată şi completată și Normelor metodologice de aplicare a acesteia, mai ales raportat la instalarea şi utilizarea sub aspect tehnic a echipamentelor şi elementelor componente ale sistemului de supraveghere video.

Măsura instalării unui sistem de supraveghere video poate fi luată de către asociația de proprietari în baza interesului legitim al asociaţiei, de ex. pentru asigurarea pazei şi protecției persoanelor, bunurilor și valorilor, a imobilelor și a instalațiilor de utilitate publică, precum și a împrejmuirilor afectate acestora, dar și în zona de acces în imobil sau lifturi.

Argumentele privind justificarea interesului legitim trebuie să se regăsească într-o documentație la nivelul asociației de proprietari și, ulterior, hotărârea de a instala un astfel de sistem trebuie adoptată în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari, potrivit legii.

Referitor la obligația de informare a persoanei vizate, în spaţiile monitorizate prin camerele de supraveghere video, trebuie instalată o pictogramă adecvată, care să conţină o imagine reprezentativă, poziţionată la o distanţă rezonabilă de locurile unde sunt amplasate echipamentele de supraveghere, astfel încât să poată fi văzută de orice persoană.

În ceea ce privește perioada de stocare a datelor cu caracter personal (imaginea) prelucrate de asociaţie ca urmare a instalării sistemului de supraveghere video, Autoritatea de supraveghere recomandă ca aceasta să nu depăşească 30 zile.

Excepție pot face situațiile temeinic justificate în care s-au produs evenimente ce necesită stocarea doar a imaginilor relevantepe o perioadă mai mare de timp necesară îndeplinirii scopurilor respective (de ex. până la soluționarea definitivă a unei cauze penale de către organele judiciare).

Referitor la imaginile captate și înregistrate de camerele video, instalate în zonele stabilite potrivit hotărârii adunării generale a proprietarilor, cu respectarea echilibrului dintre interesul legitim al asociației și drepturile și libertățile persoanelor, în vederea respectării principiului proporționalității, se poate apela la echipamente care din punct de vedere tehnic pot fi orientate astfel încât să focalizeze zonele necesare a fi supravegheate.

În ceea ce privește prelucrarea datelor prin altă persoană (cum ar fi de ex. societatea care instalează sistemul de videosupraveghere și asigură mentenanța acestuia, efectuează și prelucrarea datelor), potrivit art. 4 pct. 8 din RGPD aceasta este „persoana împuternicită de operator” întrucât prelucrează datele cu caracter personal în numele operatorului.

De asemenea, art. 28 alin. (3) lit. a) și alin. (10) din același regulament stabilește că prelucrarea de către o persoană împuternicită de un operator este reglementată printr-un contract, ce trebuie să conțină și instrucțiuni documentate din partea operatorului pe baza cărora împuternicitul va prelucra datele cu caracter personal.

În ceea ce privește instalarea camerelor video pe fiecare nivel/palier din imobil, apreciem că pentru prelucrarea imaginilor respective este necesară obținerea consimțământului fiecărui locatar de pe nivelul/palierul respectiv.

2. În ceea ce privește dezvăluirea datelor precum numele și prenumele proprietarilor/locatarilor la avizierul scării de bloc, precizăm că în lipsa unei prevederi legale exprese datele pot fi dezvăluite doar pe baza consimțământului persoanei vizate, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din RGPD.

În ceea ce privește consimțământul (art. 7 coroborat cu art. 4 pct. 11 din RGPD), acesta trebuie acordat printr-o acțiune neechivocă care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoștință de cauză și clară a acordului persoanei vizate pentru prelucrareadatelor sale cu caracter personal, cum ar fi o declarație făcută în scris, într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu.

Absența unui răspuns sau absența unei acțiuni din partea persoanei vizate nu constituie un consimțământ valabil.

Citiți în continuare articolul pe pagina de internet a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal aici

Atenție la firmele de administrare a condominiilor!

Administrarea condominiului poate fi realizată de către persoane fizice, persoane fizice autorizate, sau persoane juridice specializate, autorizate conform legii. Administratorii sunt angajaţi pe bază de contract individual de muncă sau contract de prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Candidaţii pentru funcţia de administrator trebuie să prezinte comitetului executiv al asociaţiei de proprietari documentele prevăzute de lege, precum şi alte documente solicitate printre care, obligatoriu: a) atestatul prevăzut la art. 2 lit. e) din legea nr. 196/2018; b) cazierul judiciar care să ateste că nu a suferit nicio condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune de natură economico-financiară.

Persoanele juridice specializate sunt operatori economici înfiinţaţi şi înregistraţi conform legii, care au ca obiect de activitate administrarea condominiilor.

În vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate, persoanele juridice menționate mai sus au obligaţia obţinerii atestatului în condiţiile legii pentru toţi angajaţii acestora care prestează activitatea de administrare a condominiilor.

Atestatul se afişează, prin grija administratorului, la avizier, la data intrării în vigoare a contractului de administrare.

Legea nr. 196/2018 stabilește că atestatul administratorului poate fi suspendat sau retras, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive, în cazul în care instanţele judecătoreşti competente au stabilit existenţa unui prejudiciu cauzat de administrator. Expirarea, suspendarea sau retragerea atestatului determină automat imposibilitatea exercitării activităţii de administrare a condominiilor.

Atestatul este valabil 4 ani de la data emiterii şi poate fi reînnoit în aceleaşi condiţii în care a fost emis.

Despre plafonul de casă în asociațiile de proprietari

Legea nr. 196/2018 stabilește că administratorul este obligat să folosească pentru plăţile curente şi pentru încasări contul unic al asociaţiei, la care au acces pentru informare, în condiţiile art. 2.184 – 2.190 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, toţi proprietarii. În acest cont trebuie să fie vărsate, în termen de 24 de ore de la primirea acestora, toate sumele sau valorile primite în numele sau în contul asociaţiei.

Contul unic alasociației de proprietari poate fi utilizat şi pentru plata cotelor lunare de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de către proprietari.

Prin excepţie, numai cu acordul adunării generale a asociaţiei de proprietari și exclusiv în vederea efectuării operaţiunilor de plăţi pentru cheltuieli neprevăzute, administratorul poate păstra în casierie numerar, în limita unui plafon lunar de 1.000 lei. Restul încasărilor trebuie să fie vărsate, în termen de 24 de ore de la primirea acestora, în contul unic al asociaţiei de proprietari.

Neîndeplinirea sau depăşirea atribuţiilor de către administrator constituie contravenție și se sancționează conform art. 102 din legea nr. 196/2018. Constatarea contravențiilor se face la sesizarea oricărei persoane interesate sau din oficiu.

Despre păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției în condominii

Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor prevede că unităţile deţinătoare ale cărţii tehnice a clădirilor sunt obligate să transmită asociaţiilor de proprietari, cu titlu gratuit, cărţile tehnice ale construcţiilor, la solicitarea acestora. Unităţile în arhiva cărora se găsesc proiectele clădirilor sunt obligate să elibereze asociaţiilor de proprietari copii ale proiectelor de clădiri elaborate. Costul executării copiilor este suportat de asociaţia de proprietari solicitantă. În lipsa cărţii tehnice a construcţiei şi/sau a proiectuluiasociaţia de proprietari are obligaţia reconstituirii acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Potrivit legislației în vigoare, modificările suprafeţelor construite sau utile se comunică preşedintelui asociaţiei de proprietari şi organului fiscal local în termen de 30 de zile de la încheierea lucrărilor şi se introduc în cartea tehnică a construcţiei şi în baza de date a asociaţiei, în vederea stabilirii consumurilor corespunzătoare cu noile suprafeţe utile.

Orice modificare a proprietăţii individuale care necesită emiterea unei autorizaţii de construire/desfiinţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, se aduce la cunoştinţa asociaţiei pentru înscrierea în jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcţiei, prin depunerea în copie a actelor de autorizare, a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi a planurilor din proiectul tehnic.

La fel cum era prevăzut în legea anterioară (legea nr. 230/2007 care nu mai este în vigoare) și în legea actuală preşedintele asociaţiei de proprietari are atribuția și obligația păstrării şi completării la zi a cărţii tehnice a construcţiei, precum şi a celorlalte documente privitoare la activitatea asociaţiei de proprietari.

Conform legii nr. 196/2018, în cazul în care suma cotelor-părţi indivize din actele de proprietate, care sunt fracţiuni abstracte pentru fiecare proprietate individuală din clădirea care constituie condominiul, nu este egală cu 100%, preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat să solicite întocmirea unei documentaţii cadastrale, prin punerea la dispoziţie a cărţii tehnice a imobilului şi cu respectarea prevederilor în vigoare.

Nerespectarea atribuțiilor și obligațiilor de către președintele asociațiilor de proprietari sau a obligațiilor proprietarilor din condominii constituie contravenții și se sancționează conform art. 102 din legea nr. 196/2018. Constatarea contravențiilor se face la sesizarea oricărei persoane interesate sau din oficiu.

Avertismentul Băncii Centrale Europene: urmează o corecţie în piaţa imobiliară

sursa: mediafax.ro

Preţurile locuinţelor din zona euro vor suferi o corecţie pe măsură ce ratele dobânzilor vor începe să crească ca răspuns la o inflaţie mai mare, ceea ce reprezintă riscuri mai mari pentru gospodăriile cu venituri mici, a avertizat Banca Centrală Europeană.

O inversare a evoluţiei pieţelor imobiliare din regiune a fost unul dintre principalele riscuri identificate de analiza semestrială a stabilităţii financiare a BCE, care a avertizat, de asemenea, că invazia Rusiei în Ucraina înseamnă că mai multe companii ar putea intra în incapacitate de plată din cauza creşterii mai scăzute, a inflaţiei mai mari şi a creşterii costurilor de împrumut.
Prevăzând că preţurile activelor ar putea scădea şi mai mult dacă creşterea economică continuă să slăbească sau dacă inflaţia creşte mai repede decât se aşteaptă, BCE a declarat că o creştere bruscă a ratelor ar putea provoca o „inversare” a preţurilor locuinţelor din zona euro, despre care a estimat că sunt deja supraevaluate cu aproximativ 15%, în comparaţie cu producţia economică globală şi cu chiriile.

Banca centrală se pregăteşte să majoreze rata dobânzii la depozite în luna iulie pentru prima dată în ultimul deceniu, iar pieţele se aşteaptă la patru creşteri de un sfert de punct în acest an, ceea ce, potrivit BCE, „ar putea pune în discuţie evaluările activelor mai riscante, cum ar fi acţiunile”.
Ratele la creditele ipotecare din zona euro au crescut deja de la începutul anului. Indicatorul compozit al BCE privind costul împrumuturilor pentru achiziţionarea de locuinţe a crescut de la un minim de 1,3% în septembrie anul trecut la 1,47% în martie.

Ce urmează?
„O creştere bruscă a ratelor reale ale dobânzilor ar putea induce corecţii ale preţurilor locuinţelor pe termen scurt, nivelul actual scăzut al ratelor dobânzilor făcând mai probabile inversări substanţiale ale preţurilor locuinţelor”, a declarat BCE.
Preţurile locuinţelor au crescut anul trecut cu aproape 10% în zona euro, cel mai rapid ritm din ultimele două decenii, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Acestea ar putea scădea între 0,83 şi 1,17% pentru fiecare creştere de 0,1 puncte procentuale a ratelor la creditele ipotecare, după ajustarea pentru inflaţie, a calculat BCE.
Bundesbank a avertizat recent că băncile germane au devenit prea mulţumite de riscul de neplată a debitorilor şi de potenţialul de creştere a ratelor dobânzilor, ceea ce a dus la creşterea valorii capitalului pe care creditorii trebuie să îl pună în contul creditelor ipotecare.
„Credem că piaţa imobiliară germană va atinge probabil un vârf în următorii doi ani, probabil în jurul anului 2024, deşi ar putea fi mult mai devreme dacă vom avea un şoc al ratei dobânzii”, a declarat Jochen Möbert, analist la Deutsche Bank Research.
Creşterea ratelor dobânzilor va determina probabil investitorii instituţionali să transfere banii pe care i-au investit în proprietăţi înapoi pe piaţa germană a obligaţiunilor, a spus Möbert, prezicând că acest lucru se va întâmpla probabil atunci când randamentele

Bund vor creşte de la 1% în prezent la 2 – 4%.
„Randamentele chiriilor sunt în medie sub 4% în oraşele germane, iar în metropole sunt mai mici, în unele cazuri sunt chiar la 2,5%, astfel că, odată ce ratele fără risc vor ajunge la acest nivel, ar avea sens să ne întoarcem la Bund”, a adăugat el.

Banca centrală a precizat că o trecere la creditele ipotecare cu rată fixă ar proteja multe gospodării de impactul imediat al creşterii costurilor de împrumut.
Gospodăriile mai bogate ar putea, de asemenea, să amortizeze lovitura economisind mai puţin sau apelând la economiile suplimentare acumulate în timpul pandemiei de coronavirus, a precizat banca centrală. Cu toate acestea, a avertizat că acest lucru ar lăsa gospodăriile cu venituri mici „mai expuse la şocul inflaţiei”.
BCE a precizat că recenta sa „analiză a vulnerabilităţii” sectorului bancar a arătat că acesta a fost „rezistent la ramificaţiile macroeconomice ale războiului din Ucraina”.
Băncile care reprezintă mai mult de trei sferturi din activele din acest sector ar menţine o rată a capitalului de bază peste 9% în „scenariul său extrem de negativ”, în care economia zonei euro s-ar contracta în următorii trei ani, a precizat banca centrală.
Este de aşteptat ca ratele mai mari ale dobânzilor să stimuleze marjele de creditare ale băncilor pe termen scurt. Însă Luis de Guindos, vicepreşedintele BCE, a avertizat că „pe termen mediu situaţia ar putea fi diferită”.
De Guindos a declarat că marjele de profit ale băncilor ar putea fi erodate de un „decalaj de durată” între costurile de finanţare pe termen scurt în creştere pentru bănci şi împrumuturile pe termen lung, cum ar fi creditele ipotecare, care blochează dobânzile scăzute timp de mai mulţi ani.
El a recunoscut că BCE a fost „prea pesimistă” în avertismentul său din 2020 potrivit căruia consecinţele pandemiei ar putea provoca o creştere de 1,4 miliarde de euro a creditelor neperformante pentru bănci, care nu s-a materializat, deoarece falimentele au scăzut în schimb datorită sprijinului masiv din partea statului.

Se dau lupte grele pentru modificarea legii asociațiilor de proprietari

Surse care participă la grupul de lucru pentru modificarea Legii nr. 196/2018 de la Camera Deputaților (Comisia de administrație publică) ne-au informat că se dau lupte grele pentru finalizarea proiectului de lege.

Conform acestora, Liga Habitat (Mereuță, Olariu, Seceleanu, Lupșe și co) încearcă pe ultima sută de metrii să golească de conținut prevederile legii prin eliminarea sancțiunilor aplicabile președintelui de asociație, comitetului executiv sau administratorului, precum și prin eliminarea drepturilor proprietarilor și chiar a oricărui control asupra asociațiilor de proprietari.

Aceleași surse ne-au transmis că deși majoritatea deputaților și Ministerul Dezvoltării nu sunt de acord cu propunerile Ligii Habitat, aceștia din urmă pun presiune pe oamenii politici prin toate canalele posibile (folosind tehnici de manipulare, minciuni, victimizare și denaturări ale realității) pentru a ne reîntoarce la dictatura administratorilor, președinților și a comitetului executiv în asociațiile de proprietari și la folosirea în moduri obscure și discreționare a fondurilor asociație de proprietari (fonduri care în fapt și în drept sunt ale proprietarilor și sunt gestionate prin intermediul asociației de proprietari).

Piața imobiliară se va prăbuși din cauza crizei: vânzările scad din cauza creditării, iar prețurile se vor desumfla

sursa: stiripesurse.ro

Piața vânzărilor rezidențiale va trece printr-o perioadă de stagnare și de corecție. Condițiile de creditare mai aspre, inflația, creșterea costurilor de construcție și conflictul din Ucraina sunt cei patru factori majori care influențează evoluția pieței rezidențiale, apreciază JLL Romania.

Dacă după primul an de pandemie optimismul pe piața imobiliară rezidențială revenise la nivelurile de dinainte de criza sanitară, în prezent această piață se confruntă cu noi provocări care pot genera schimbări structurale, ce pot avea implicații diferite pentru segmentele de vânzare și de închiriere. Se observă deja o tendință de creștere mult mai rapidă pe zona de închirieri, comparativ cu vânzările.

Piața imobiliară traversează o perioadă în care evoluția sa este dependentă și, totodată, influențată puternic de schimbările care au loc în economie, dar și la nivel geopolitic.

Specialiștii JLL România au luat în calcul patru factori esențiali care influențează în acest moment evoluția pieței rezidențiale, respectiv condițiile de creditare mai aspre, inflația, creșterea costurilor de construcție și conflictul din Ucraina și au realizat o serie de proiecții cu privire la ce ar putea să se întâmple pe termen mediu și lung pe această piață.

„Fiecare ciclu economic are caracteristicile sale, iar achiziția de proprietăți imobiliare va fi întotdeauna o formă de investiții. Piața imobiliară actuală traversează o serie de provocări pe planuri diferite, însă considerăm că pentru acest sector întregul mix de factori reprezintă o perioadă de reașezare și de corecție. Apariția conflictului din Ucraina a influențat categoric activitatea pe segmentul de vânzare, care se afla pe un trend ascendent înainte de acest eveniment. Pe de altă parte, observăm performanțe însemnate pe zona de închirieri, care au potențialul de a evolua într-un ritm mult mai rapid decât până acum. Printre oportunitățile pe care deja le constatăm se numără dezvoltarea cu viteză a segmentului built-to-rent – ansambluri rezidențiale destinate exclusiv închirierii. Vom vedea tot mai multe astfel de dezvoltări ce vor fi administrate de operatori profesioniști, oferind facilități și servicii dedicate exclusiv chiriașilor, gândite pentru a răspunde nevoilor lor”, spune Andreea Hamza, Director al Departamentului de Living, JLL România.

Având în vedere înăsprirea condițiilor de creditare prin creșterea accelerată a ratei dobânzilor la credite, experții preconizează schimbări în comportamentul consumatorilor. Potențialii cumpărători vor analiza mult mai atent posibilitatea de a efectua achiziții majore și presiunea pe care acest lucru îl poate avea asupra bugetului personal. Astfel, accesibilitatea achiziționării unor astfel de proprietăți va fi afectată. În plus, băncile au devenit mai reticente la acordarea de credite și mult mai atente la evaluarea perspectivelor unui individ sau ale unei familii interesate de obținerea unui credit, dar și al prețului real al construcției respective.

Un calcul făcut de experții JLL arată cum a evoluat creșterea ratei dobânzii în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, pentru un apartament al cărui preț avea o valoare de 100.000 de euro + TVA 19% în T1 2021, rata lunară era de 2.255 lei, la un avans de 15% și o rată de politică monetară de 1,25%. În primul trimestru din 2022, pentru același preț al apartamentului, respectiv 100.000 euro + TVA 5%, rata lunară se ridică la 2.471 lei, ceea ce înseamnă un plus de 8% față de T1 2021, în condițiile în care nu luăm în considerare creșterea prețurilor de pe piață, iar rata de politică monetară a ajuns la 3%. Dacă luăm în considerare și creșterea prețurilor de pe piață, rata lunară ajunge la 2.718 lei, +17% față de anul trecut.

În ceea ce privește inflația, cel mai recent raport al Institutului Național de Statistică arată că rata anuală a inflației în luna aprilie 2022 a fost de 13,8%. De la începutul anului, creșterea este de aproape 8%. Tendința în creștere se observă și la nivelul statelor membre ale UE, rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) fiind de 11,7%.

Inflația în creștere influențează prețul materialelor de construcții, fapt care își răsfrânge consecințele asupra pieței locuințelor. Potrivit Institutului Național de Statistică, indicele de cost în construcții pentru clădiri rezidențiale era 135.6 in ianuarie 2021 și 163.4 in ianuarie 2022, în creștere cu 20% în decursul unui an. Această valoare măsoară evoluţia costurilor practicate la realizarea lucrărilor de construcții executate într-o anumită perioadă față de o perioadă de referință. Principalele elemente de cheltuieli sunt: valoarea materialelor de construcții; manopera sau câștigurile salariale brute lunare; echipamentele și cheltuielile pentru utilajele proprii sau închiriate; cheltuielile pentru transportul materialului de la producător până la locul execuției construcției; cheltuielile indirecte (salariile personalului, aprovizionarea, depozitarea, chirii, energie, birotică, comunicații). Anul acesta, a apărut un risc nou pe piața imobiliară, și anume conflictul din Ucraina. Pe lângă impactul psihologic, războiul a influențat și dinamica tranzacționărilor, țara noastră aflându-se la granița cu o zonă de conflict, iar investiția în achiziționarea unei locuințe fiind acum analizată și din prisma siguranței. Pe de altă parte, conflictul a făcut ca cererea de locuințe pentru închiriere să crească într-un ritm considerabil.

Specialiștii dau un nou semnal că piața imobiliară se poate prăbuși: Dezechilibrele se vor corecta

sursa: stiripesurse.ro

Tot mai puţini români îşi permit să-şi cumpere o locuinţă nouă, având în vedere că preţurile continuă să crească într-un ritm sensibil mai accelerat decât cel al salariilor, pe fondul scumpirii materialelor de construcţii şi al condiţiilor economice prezente, arată compania de consultanţă imobiliară Colliers, potrivit căreia Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară.

”Tot mai puţini români îşi permit să-şi cumpere o locuinţă nouă, având în vedere că preţurile continuă să crească într-un ritm sensibil mai accelerat decât cel al salariilor, pe fondul scumpirii materialelor de construcţii şi a condiţiilor economice prezente, care favorizează percepţia că piaţa imobiliară oferă un refugiu în faţa inflaţiei. Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară”, spun consultanţii Colliers, unde achiziţionarea unui apartament nou standard costă echivalentul unui salariu mediu încasat pe 12,5 ani de muncă.

Un bucureştean are nevoie de salariile pe 8,4 ani pentru o astfel de achiziţie, timişorenii trebuie să lucreze 8,1 ani pentru o locuinţă nouă, iar ieşenii au cel mai redus nivel dintre marile oraşe, de 7,7 ani. În Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, cele mai accesibile preţuri pentru locuinţe noi au fost la final de 2020 – început de 2021, după care evoluţia a intrat pe o puternică pantă ascendentă, potrivit datelor Colliers.

Cluj-Napoca a cunoscut însă o evoluţie aparte, locuinţele noi fiind din ce în ce mai inaccesibile pe parcursul ultimilor 8 ani. Concret, la începutul lui 2014, Cluj-Napoca avea cele mai accesibile locuinţe dintre marile oraşe, cumpărătorul mediu având nevoie de 9,2 ani de salarii pentru achiziţia unei locuinţe noi, pe când Bucureştiul şi Timişoara aveau nevoie de 10,4 şi respectiv 10,7 ani de salarii, iar în Iaşi era necesară o perioadă de 11,4 pentru acoperirea sumei plătite pentru o astfel de achiziţie.

„Atunci când căutăm o locuinţă nouă, pornim întotdeauna de la locuinţa pe care ne-o dorim şi ajungem la locuinţa pe care ne-o permitem. Intersecţia acestor două mulţimi este însă din ce în ce mai redusă, şi ne aşteptăm să se reducă în continuare. Dacă indicele inflaţiei a ajuns la 13,8% şi va rămâne la valori de două cifre pentru încă cel puţin 12 luni, preţurile materialelor de construcţii au cunoscut o creştere mult mai accelerată. Astfel, preţul locuinţelor noi, care înglobează aceste evoluţii, va creşte şi mai mult”, explică Gabriel Blăniţă, associate director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Calculele nu sunt menite să arate efectiv în cât timp ar putea o persoană să cumpere un apartament, subliniază consultanţii Colliers, ci să arate mai degrabă dacă există o discrepanţă între puterea de cumpărare şi preţuri. Astfel, un indice de accesibilitate de 8 ani sau mai mare poate fi un factor de îngrijorare în decizia de cumpărare, punctează ei, în special dacă există şi alte angajamente financiare (leasing, credit nevoi personale, etc.) sau dacă nu există alte surse alternative de venit în afara salariului.

Pentru comparaţie, în 2008 indicele de accesibilitate în Bucureşti era de 25 de ani, iar cel mai mult au avut de suferit cumpărătorii care s-au împrumutat la limita posibilităţilor, pentru a cumpăra o locuinţă pe o piaţă supraîncălzită, la un cost al finanţării în creştere, într-o valută care a cunoscut o apreciere semnificativă faţă de leu.

Chiar dacă în clipa de faţă indicatorii fundamentali nu sugerează că ne-am afla într-o bula imobiliară, cu toate că oraşul Cluj-Napoca dă semne de supraîncăzire, există riscul să ne îndreptăm într-acolo pe termen mediu, punctează consultanţii Colliers.

În contextul în care vedem o volatilitate tot mai ridicată a factorilor de influenţă a preţurilor, există riscul unor evoluţii accelerate ale inaccesibilităţii locuinţelor, iar toate aceste dezechilibre se vor corecta mai devreme sau mai târziu.

„Deşi nu vedem acelaşi cumul de factori precum cei din 2007-2008 şi în 2022, este important îndemnul la responsabilitate pentru a nu repeta greşelile trecutului. În momente marcate de incertitudini legate de inflaţie, costul finanţării, război sau situaţia economică, este important de păstrat o marjă rezonabilă de manevră. Pe de altă parte, în condiţiile în care locuinţa pe care ne-o dorim este din ce în ce mai greu de cumpărat, vedem un interes în creştere pentru chirii. În prezent, randamentul la închiriere pentru un apartament în zona centrală a marilor oraşe este de circa 5%, pe când dobânda unui credit imobiliar depăşeşte acest nivel. Când diferenţa dintre chirie şi rată va ajunge semnificativ în favoarea chiriei, vom vedea şi mai multe dezvoltări rezidenţiale destinate exclusiv închirierii”, conchide Gabriel Blăniţă.

În total, anul trecut au fost livrate 71.420 locuinţe la nivel naţional, în creştere cu 5% faţă de anul precedent. Cum suprafaţa totală autorizată de către dezvoltatori în 2021 a crescut cu peste 15% faţă de 2020, la peste 12 milioane de metri pătraţi, sectorul rezidenţial se îndreaptă spre noi maxime de livrare anul acesta.

De asemenea, indiciile recente din zona cererii sugerează că nu ar trebui să fie probleme ca aceste suprafeţe să fie absorbite, creşterile salariale din sectorul privat revenind în zona de doua cifre (chiar dacă s-au situat uşor sub rata inflaţiei de 13,8% din luna aprilie).

Totodată, volumul de credite ipotecare nou acordate a fost cu 30% mai mare în primul trimestru şi a atins noi maxime istorice. În direcţia contrară acţionează creşterile de dobândă ale băncii centrale, care sunt departe de a se fi încheiat, şi o posibilă slăbire a pieţei muncii în viitor.

Un alt semn de îngrijorare este decalajul transmisiei dobânzii de politică monetară prin IRCC, folosit la acordarea de credite noi şi aflat în prezent la un nivel de 1,86%, pe când indicele ROBOR la care sunt legate majoritatea creditelor este 4,68%. Acest decalaj îi expune pe noii debitori la un risc de dobândă semnificativ, care se va materializa în trimestrele următoare. Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre liderii globali în servicii de consultanţă imobiliară şi de management al investiţiilor, cu operaţiuni în 62 de ţări şi 17.000 de specialişti. Are venituri anuale de 4,1 miliarde de dolari şi active gestionate de peste 50 miliarde de dolari.

Bucureștenii plătesc de 2.35 ori mai mult gigacaloria începând cu 1 aprilie 2022

sursa: digi24.ro

Majorarea tarifului suportat de către bucureşteni pentru gigacalorie este necesară, a declarat, miercuri, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan. Edilul spune că acest tarif nu a mai fost schimbat din 2011, iar sumă modificată este apropiată de cea a oraşelor din România.

„Un proiect extrem important – majorarea tarifului suportat de către bucureşteni pentru gigacalorie, pentru care propunerea este 330 de lei. Este o majorare necesară, pentru a echilibra întreg sistemul de termoficare, pentru a permite menţinerea sistemului de termoficare centralizat, care are beneficii importante în ceea ce priveşte mediul. Mă bucur că avem acordul majorităţii din Consiliul General pentru această majorare, care este absolut necesară. Tariful nu a mai fost modificat din anul 2011 şi prin această modificare ajungem la o sumă care este apropiată de cea a oraşelor din România care au sisteme centralizate de termoficare”, a precizat edilul şef în debutul şedinţei Consiliului General al Capitalei.

Potrivit proiectului, preţul energiei termice în Bucureşti a crescut de la 1 aprilie la 330 de lei (fără TVA 5%)/gigacalorie. Preţul actual este de 140 de lei/gigacalorie. Astfel, bucureștenii vor plăti de două ori mai mult la căldură din aprilie.

Un alt proiect de pe ordinea de zi prevede aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru modernizarea a 9 kilometri de reţea de termoficare.

„Tipul acestea de proiecte vor urma să le votăm în CGMB, pentru că este necesar să modernizăm reţeaua de termoficare. De transport – mai întâi şi după aceea – de distribuţie”, a spus el.

Bula imobiliară din România pare să fi explodat: adevărul stă în vânzări, degeaba cresc prețurile

sursa: playtech.ro

Încă de la începutul anului, înainte de invaziei Ucrainei, piața imobiliară din România a început să meargă într-o cu totul altă direcție comparativ cu ultimii doi ani. Prețurile continuă să crească la locuințe, dar cresc degeaba.

În 2021, odată cu creșterea exagerată a prețurilor la materialele de construcții, a devenit evident că scumpirea apartamentelor și caselor alimentează o bulă imobiliară nesustenabilă în România. Oamenii nu-și mai permit apartamente de două camere cu peste 100.000 de euro. Scumpirile din 2022 nu au făcut decât să acutizeze și mai mult reticența românilor la investiții fabuloase. Opinia experților este că ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani se va duce în cap pe parcursul lunilor următoare, iar războiul de la graniță nu va face decât să accelereze inevitabilul.

De ce vorbim de o bulă imobiliară în România

Tinu Sebeșanu este CEO al dezvoltatorului imobiliar Impact Developer & Contractor. Din această poziție, avea toate motivele să ilustreze o imagine foarte roz a pieței imobiliare de la noi, dar într-un interviu acordat pentru Profit News TV a preferat să nu o facă. „Deja efectele au început să se vadă. Ne este greu să estimăm cum vor evolua, dar ne afectează, mai ales în ceea ce privește ritmul vânzărilor, care a scăzut considerabil în ultimele două săptămâni. Există o reticență normală și logică a oamenilor de a cheltui în această perioadă și de a-și limita chiar și investițiile. E o atitudine de sit and wait. Toată lumea este în expectativă să vadă ce se întâmplă”, a explicat dezvoltatorul.

În opinia sa, creșterea prețurilor din domeniul construcțiilor din 2021 au funcționat ca un preambul pentru ce urmează să întâmpinăm în 2022. Cu alte cuvinte, vor exista provocări cât se poate de serioase pentru cei care activează în acest domeniu. „La începutul anului vedeam o creștere de o cifră la prețurile materiilor prime. Se pare însă că ne îndreptăm iarăși spre cel puțin o creștere de două cifre. Deci, va fi o creștere destul de exponențială a prețurilor de cost, ceea ce va duce la o creștere a prețurilor de vânzare și a prețurilor mărfurilor din stoc, adică a apartamentelor deja finalizate. Eu cred că suntem încă la început, încercăm momentan să evaluăm impactul. Dar eu estimez că impactul va fi mult mai mare decât ne așteptăm astăzi”, avertizează CEO-ul.

Pentru ca aceste date să fie puse într-un context, merită să ai în vedere că indiferent cât au crescut prețurile la apartamente în ultimii doi ani, un lucru este sigur, costurile de construcție pe metru pătrat au crescut cu aproximativ 20%, iar acela a fost doar vârful icebergului. „Problema este că gradul de absorbție în piață are un termen mult mai lung. Noi trebuie să creștem prețurile imediat, fiindcă cumpărăm imediat marfa. Oamenii pot să absoarbă creșterea asta în ani. Deci gap-ul ăsta care va fi între momentul la care noi construim și momentul la care piața va putea să absoarbă va crea dificultăți pentru multe companii, mai ales că partea de cashflow va trebui susținută, ceea ce se va face evident cu credite mai scumpe. Deci toate acestea se vor revărsa într-un final în prețul de vânzare”, atrage el atenția.

Pandemia a „decuplat” piaţa imobiliară de restul economiei. Risc de boom imobiliar în Europa

sursa: mediafax.ro

Pandemia a „decuplat” piaţa imobiliară de restul economiei. Risc de boom imobiliar în Europa Riscurile sunt generate de creşterea preţurilor imobiliare, de relaxarea standardelor de creditare şi de creşterea nivelului de îndatorare a gospodăriilor.
Comitetul european pentru riscuri sistemice, autoritatea responsabilă cu monitorizarea şi prevenirea pericolelor la adresa sistemului financiar european, şi-a manifestat vineri îngrijorarea, solicitând ca şapte dintre cele 30 de ţări pe care le supraveghează să ia măsuri pentru a reduce riscurile create de creşterea preţurilor locuinţelor.

Alimentate de ratele scăzute ale dobânzilor, preţurile proprietăţilor rezidenţiale din UE au crescut cu 9,2% în anul care a luat sfârşit în septembrie 2021 – cea mai rapidă creştere de chiar înainte de criza financiară din 2008 şi cu mult înaintea creşterii atât a salariilor, cât şi a produsului intern brut european.

Pe măsură ce Banca Centrală Europeană se pregăteşte să înăsprească politica monetară ca răspuns la nivelurile ridicate ale inflaţiei de mai multe decenii, costurile de împrumut vor creşte pentru cumpărătorii de locuinţe, ceea ce ar putea duce la scăderea preţurilor şi ar putea face mai dificil pentru unele gospodării să ţină pasul cu plăţile la creditele ipotecare cu rată variabilă.

Vineri, CERS a solicitat Germaniei şi Austriei să introducă mai multe măsuri de protecţie, cum ar fi limitarea datoriei debitorilor la un anumit multiplu al venitului lor şi obligarea creditorilor să deţină mai mult capital.

De asemenea, a avertizat Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Slovacia şi Liechtenstein cu privire la riscurile tot mai mari de pe piaţa imobiliară.

Printre „principalele vulnerabilităţi” identificate se numără „creşterea rapidă a preţurilor locuinţelor şi posibila supraevaluare a proprietăţilor imobiliare rezidenţiale, nivelul şi dinamica îndatorării gospodăriilor, creşterea creditului pentru locuinţe şi semnele de relaxare a standardelor de creditare”.
Deciziile CERS, prezidat de preşedintele BCE, Christine Lagarde, nu sunt obligatorii. Acesta poate doar să emită avertismente şi recomandări către ţări cu privire la necesitatea de a acţiona cu privire la riscurile de pe piaţa imobiliară, aşa cum face din 2016.

Gospodăriile din UE şi-au majorat datoria ca procent din venituri la 107,2% în primul trimestru din 2021, faţă de 101,9% în trimestrul al patrulea din 2019.

CERS a precizat că riscurile de pe piaţa imobiliară au fost ridicate şi în Norvegia, Olanda, Suedia, Danemarca şi Luxemburg – unde nivelurile de îndatorare a gospodăriilor au fost cele mai ridicate – depăşind 180% din venituri în toate cele cinci ţări. Dar a emis recomandări pentru patru dintre aceste ţări în 2019 şi consideră că Norvegia a luat deja suficiente măsuri.

Atât Germania, cât şi Austria au primit deja concluziile CERS şi au răspuns cu planuri de a introduce unele dintre măsurile recomandate de acesta. Băncile germane vor trebui să dispună până anul viitor de rezerve de capital suplimentare în valoare de 22 de miliarde de euro, în funcţie de mărimea activelor lor naţionale şi de expunerea lor la creditele ipotecare rezidenţiale.

Autorităţile austriece intenţionează să introducă norme obligatorii din punct de vedere juridic care să limiteze împrumuturile ipotecare în funcţie de venituri şi de valoarea proprietăţii, precum şi de durata de rambursare, după ce multe bănci au ignorat „standardele de creditare durabilă” neobligatorii.

Niciuna dintre aceste ţări nu a mers atât de departe pe cât a recomandat CERS. Germania nu a introdus limite pentru împrumuturile ipotecare, în timp ce Austria a decis să nu solicite băncilor să acumuleze capital suplimentar, cunoscut sub numele de amortizor anticiclic.

Prețul imobilelor, umflat cu zeci de mii de euro. Calculul care arată cât valorează de fapt un apartament de 55 de metri pătrați

sursa: digi24.ro

Piaţa imobiliară pare că încetineşte ritmul. De la aproape 75.000 de locuinţe vândute în decembrie anul trecut, numărul a scăzut la jumătate în prima lună din 2022. Este o scădere considerabilă faţă de ianuarie 2021. Vorbim despre un minus de peste 9.000 de locuinţe vândute, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. În plus, piața este supraevaluată, prețul unui apartament scos pe piață fiind de fapt cu zeci de mii de euro mai mare decât ar trebui.

Iancu Guda, realizatorul emisiunii „Banii în mişcare”, a explicat de ce în luna ianuarie se cumpără mai puține locuințe.

„Debutul anului e mai dificil din perspectiva căutării apartamentelor, a vizionării, e și vacanță prelungită după sărbători. Chiar dacă în ianuarie sunt tranzacții mai scăzute, anul acesta avem minim istoric. Se întâmplă din cauza scumpirii dobânzilor. Lumea devine mai conștientă de ce înseamnă un credit pe 30 de ani cu ocazia acestor fluctuații de dobândă.

Chiar dacă băncile fac simulări care ar fi rata dacă dobânda crește, oamenii devin conștienți când plătesc efectiv sau constată la simularea unui nou credit că rata e mai mare, așa că din ce în ce mai puțini își permit să cumpere o locuință, avem context de scumpire la energie, gaz combustibil, produse alimentare, materii prime.

Venitul disponibil la sfârșitul lunii e mai mic”, a explicat Guda.

El a vorbit și despre situații concrete privind prețul cu care se vinde un apartament de 55 metri pătrați în București – între 100.000 și 110.000 de euro și unul similar în Cluj-Napoca – până la 130.000 de euro. Iancu Guda a arătat de ce este vorba despre o supraevaluare în ambele cazuri și a precizat că, de fapt, un astfel de apartament ar costa în realitate cu 30.000 de euro mai puțin.

„Prețul real înseamnă ce vezi în piață, dar trebuie să fim conștienți de valoarea reală. Dacă s-a vândut recent un apartament la un preț similar nu înseamnă că dacă cumpărăm la același preț e ok, că asta e valoarea de piață. În 2021 cererea a crescut foarte mult s-au luat 21 miliarde de lei credite ipotecare și toate au dus la creșterea prețurilor în contextul în care oferta a fost mai mică.

Valoarea oricărui activ este cât produce de fapt.

În cazul unui apartament, cât produce? Vorbim în acest caz de chirie. Să fim conștienți cu cât l-am putea închiria – chiar dacă nu o facem – pentru că asta ne da valoarea. Luăm chiria lunară, știm cât se pate încasa, o înmulțim cu 12 luni, înmulțim cu 15 ani și asta e estimarea de încasări pe care o poate produce un apartament în 15 ani. Noi trebuie să recuperăm investiția în 15 ani. Apoi, scădem 20%, luăm în calcul că apartamentul nu va fi închiriat mereu, apoi ținem cont de cheltuielile de întreținere, taxe.

Făcând calculul acesta în cazul unui apartament de 55 de metri pătrați, vedem că nu atât valorează. Este o diferență de 30.000 de euro între ce se pune pe piață și cât e valoarea concretă. Ajungem să cumpărăm supraevaluat, dar la un moment dat piață se corectează. Supraevaluările nu pot rezistă la nesfârșit”, a spus Iancu Guda.

Trebuie să fii idiot să plătești prețul cerut de vânzător pentru o locuință în marile orașe

Având în vedere:

  • efectele pe termen lung ale pandemiei asupra economiei (care nu au fost dar urmează să fie din ce în ce mai vizibile);
  • inflația galopantă și scăderea puterii de cumpărare;
  • scăderea salariului real (raportat la inflație și la cheltuielile de bază ale unei gospodării, indiferent dacă salariile aparent au crescut);
  • majorarea galopantă a dobânzilor;
  • serviciile publice de foarte slabă calitate de care beneficiază cetățenii (transport public, drumuri de acces, alimentare cu apă și canalizare, energie electrică, școli, grădinițe, creșe etc);
  • creșterea costurilor la utilități publice generată de liberalizarea prețurilor și de situația geopolitică din regiune (energie electrică, gaze naturale);
  • lipsa utilităților și calitatea foarte proastă a rețelelor de furnizare (apă rece, apă caldă, energie termică);
  • dezvoltarea haotică a construcțiilor (de multe ori ilegale – fără autorizație);
  • nerespectarea standardelor minime privind suprafața locuințelor;
  • nerespectarea standardelor minime de igienă a locuințelor;
  • dezinteresul profund al autorităților locale pentru nevoile cetățenilor;

Trebuie să fii idiot (sau cel puțin disperat) să plătești peste 100.000 de euro pentru un apartament vechi de 3 camere sau peste 70.000 de euro pentru un apartament vechi de 2 camere și așa mai departe, indiferent dacă vorbim de București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov sau Iași. În cazul apartamentelor noi, situația este similară iar cumpărătorii trebuie să fie și mai vigilenți pentru a evita înșelătoriile unor dezvoltatori imobiliari (de ex. cumpărarea unor locuințe în clădiri neautorizate, neracordarea la serviciile de utilități publice, nerespectarea normelor privind calitatea în construcții, lipsa locurilor de parcare, căi de acces subdimensionate etc).

Cum procedăm în situația în care autoritățile administrației publice locale nu își îndeplinesc atribuțiile prevăzute de lege

În mod natural ne putem gândi că atunci când o autoritate a administrației publice încalcă prevederile legale, orice cetățean prejudiciat se poate adresa cu o plângere la autoritatea superioară ierarhic pentru îndreptarea situației de fat și de drept. Însă trebuie să avem în vedere că în cazul autorităților administrației publice locale (consiliul local și primarul), acestea nu au instituții superioare ierarhic. Autoritățile administrației publice locale funcționează în baza principiului autonomiei locale și descentralizării. Având în vedere aceste aspecte, singura soluție prevăzută de lege în cazurile în care o persoană se consideră vătămată de către o autoritate publică locală (în cazul în discuție – consiliul local / primar), trebuie să se adreseze instanței de contencios administrativ competente.

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Prin persoană vătămată se înțelege orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.

Prin autoritate publică se înțelege orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.

Prin nesoluționare în termenul legal a unei cereri se înțelege faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.

Prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile.

Administrarea condominiilor începând cu 01.01.2022

Începând cu 01 ianuarie 2022, persoanele fizice atestate pentru funcția de administrator în conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare, pot îndeplini funcția de administrator numai dacă obțin certificate de calificare profesională care dovedesc calificarea profesională pentru a îndeplini ocupația de administrator.

Administratorii de condominii care nu au obținut certificate de calificare profesională până la 01.01.2022 nu mai pot îndeplini funcția de administrator de condominii decât după obținerea certificatelor de calificare profesională care dovedesc calificarea profesională pentru a îndeplini ocupația de administrator.

Desfășurarea de către persoane fizice sau juridice a activității de administrare a condominiilor fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în Legea nr. 196/2018 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravenției de mai sus, făcută la sesizarea oricărei persoane interesate sau din oficiu, precum și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare se face de către de către primari sau de împuterniciții acestora sau de către Poliția Locală.

Camera Deputaților a decis amânarea cu un an, până la 31 decembrie 2022, a obligativității montării repartitoarelor în apartamentele din condominii

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a decis amânarea cu un an, până la 31 decembrie 2022, a obligativității montării repartitoarelor în apartamente pentru individualizarea consumurilor de energie.

Deputații au adoptat în acest sens proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică, cu amendamente.

Astfel, conform proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică, document adoptat de Parlamentul României, în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea sistemelor de măsurare până la 31 decembrie 2022 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, repartitoarelor de costuri, pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit.

Informații cu privire la furnizorii de formare profesională autorizați

Puteți solicita informații cu privire la furnizorii de formare profesională care au dreptul să organizeze cursuri de calificare profesională în vederea obținerii certificatului de calificare profesională pentru ocupația de administrator de condominii pot fi obținute de la:

atestat – actul care dovedeşte calitatea de administrator de condominii, prin care persoanele fizice care deţin certificate de calificare, sunt atestate de către primar, la propunerea compartimentelor specializate în sprijinirea, îndrumarea şi controlul asociaţiilor de proprietari din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în baza unei hotărâri a consiliului local;

certificat de calificare profesională – actul care dovedeşte calificarea profesională a persoanelor fizice pentru a îndeplini ocupaţia de administrator de condominii, în conformitate cu legislaţia privind învăţământul superior sau privind formarea profesională a adulţilor.

Persoanele fizice atestate pentru funcţia de administrator în conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare, pot îndeplini funcţia de administrator numai dacă, până la 1 iaunarie 2022, obţin certificate de calificare profesională care dovedesc calificarea profesională pentru a îndeplini ocupaţia de administrator, în conformitate cu prezenta lege.

Proprietarii locurilor de parcare pot să voteze în adunarea generală a asociației de proprietari?

Pentru a răspunde la acestă întrebare, trebuie să ne uităm la trei definiții din Legea nr. 196/2018: proprietar din condominiu/proprietar; proprietate individuală; unitate de proprietate imobiliară.

Astfel, conform art. 2 din Legea nr. 196/2018:
proprietar din condominiu/proprietar – persoana fizică sau juridică, titular al unui drept de proprietate asupra a cel puţin o unitate de proprietate imobiliară dintr-un condominiu;
proprietate individuală – locuinţa sau spaţiul cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, parte dintr-un condominiu, destinată locuirii sau altor activităţi, deţinută în proprietate exclusivă;
unitate de proprietate imobiliară – proprietatea individuală, definită conform lit. t), care constituie bunul principal, împreună cu cota-parte indiviză din proprietatea comună.
Totodată, trebuie să acordăm o foarte mare atenție scopului asociațiilor de proprietari, care, conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 196/2018, asociaţia de proprietari are ca scop administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea, reabilitarea şi modernizarea proprietăţii comune, menţinerea în stare bună a imobilului, respectarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor de către toţi proprietarii.

Din cele menționate mai sus, rezultă două situații posibile:

1. În cazul în care proprietarul locului de parcare nu deține în proprietate, pe lângă loculul de parcare, și o cotă-parte indiviză din proprietatea comună, atunci acesta nu poate fi membru în asociația de proprietari și, bineînțeles, nu poate vota în adunarea generală a asociației de proprietari (în concret nu poate contribui la atingerea scopului asociației de proprietari, respectiv acela de administrare a proprietății comune, astfel încât nu are pentru ce vota in adunarea generală);

2. În cazul în care proprietarul locului de parcare deține în proprietate, pe lângă loculul de parcare, și o cota-parte indiviză din proprietatea comună (deci deține în proprietate o unitate de proprietate imobiliară), atunci acesta are dreptul de a deveni membru al asociației de proprietari și de a vota în cadrul adunării generale a asociației de proprietari. Evident, aceeași regulă se aplică și în majoritatea covârșitoare a cazurilor în care locul de parcare este bun accesoriu la bunul principal – locuința sau spațiul cu alta destinație (de ex. spațiul comercial) din condominiu.

Ca regulă generală, în orice situații, având în vedere scopul asociației de proprietari, proprietarul oricărui tip de imobil dintr-un condominiu, poate fi membru al asociației de proprietari și poate vota în adunarea generală a asociației de proprietari numai dacă deține în proprietate, pe lângă proprietatea individuală care constituie bunul principal, și o cota-parte indiviză din proprietatea comună.

Este sau nu reală creșterea prețului la case și apartamente? Argumente că dezvoltatorii ar putea manipula piața prin anunțurile lor

sursa: digi24.ro

Preţurile apartamentelor au tot crescut în ultima perioadă, deşi mulţi se aşteptau să fie pe dos, în condiţiile în care pandemia a subţiat bugetele. Datele unei analize realizate de o companie din piață arată că locuințele sunt mai scumpe cu 0,7%. Dezvoltatorii imobiliari spun că până la finalul anului, în marile oraşe, apartamentele vor fi cu 25% mai scumpe decât în 2020 și aduc ca argument scumpirea materialelor de construcții. Cât de reală și de susținută este însă această majorare de preț și la ce trebuie să vă uitați atunci când vreți să cumpărați un imobil.

Preţurile locuinţelor din România s-au majorat şi în luna mai, iar suma medie cerură, la nivel naţional, de vânzători de apartamente, noi şi vechi, a fost mai mare cu cu 0,7%.

S-a ajuns astfel la un nivel de 1.406 euro pe metru pătrat util, faţă de 1.396 de euro pe metru pătrat util, valoarea înregistrată în aprilie, potrivit imobiliare.ro. Topul oraşelor care înregistrează cele mai mari scumpiri este condus de Braşov. Oraşul de la poalele Tâmpei a înregistrat în ultima lună un avans de 4,5% al preţurilor apartamentelor. Astfel, de la 1.302 euro, cât era în medie metrul pătrat în luna aprilie, a ajuns să fie vândut în luna mai cu 1.360 euro.

Cu aproape patru procente a sărit preţul locuinţelor în Capitală în doar o lună. București este urmat de Constanţa şi Timişoara.

Cluj Napoca rămâne oraşul cu cel mai scump metru pătrat util. Deşi majorarea de preţ aici nu e la fel de mare, rămâne constantă. Acum, preţul mediu pe metru pătrat a ajuns la 1.910 euro în Cluj Napoca.

Argumentul adus în piață pentru această majorare de preț îl reprezintă schimbările pe piaţa materialelor de construcţii.

Pe de altă parte, creșterea prețurilor este motivată ca efect direct al faptului că românii pleacă din mediul rural, din orașele mici, spre orașele mari, în căutarea unor salarii mai bune și în acest fel cererea e tot mai mare.

Este reală sau doar o simplă manipulare această creștere anunțată pe piața imobiliară?

Iancu Guda, realizatorul emisiunii Banii în Mișcare de la Digi24, a explicat ce stă în spatele acestor anunțuri și la ce trebuie să fie atenți cei care sunt interesați să cumpere o locuință.

„Cifrele de 1.406 euro pe mp sunt publicate de o platformă care face parte din industrie. Dacă vă uitați la altă platformă care face media prețurilor de vânzare ale anunțurilor publicate, prețul nu mai e 1.406 euro pe mp, ci 1.241.

Unde e adevărul? Cresc sau nu cresc? Cât e media? 1.406 sau 1.241?

Noi vedem doar prețul cerut de vânzător. Dar la notar și până la notar se mai negociază. De ce nu se publică prețul mediu al contractelor semnate la notar ca să vedem prețurile reale? Nu e o piață transparentă.

Aceste platforme sunt finanțate în spate de industrie.

Am mari rezerve că prețurile sunt acestea medii publicate. Am prieteni care au cumpărat la preț cu cel puțin 10% mai mic decât cel cerut inițial de vânzător.

Pe aceeași platformă mai sunt anunțuri care nu mai sunt de actualitate, care au prețuri exorbitante. De ce mai sunt lăsate acolo? Ca să crească media. Am văzut în social media capturi cu apartamente de două camere la 200.000 de euro lăsate pe platforme. Când suni ți se spune că anunțurile nu mai sunt de actualitate.

Apoi: care e valoarea justificată de cât produce?

Valoarea de investiție a oricărui activ e cât produce, de asta spunem că bitcoin nu produce valoare, e doar speculă.

Având în vedere chiria medie, de exemplu, în București este de 368 euro pe mp, cu 15% mai puțin decât înainte de pandemie. Avem un paradox, imobilele produc mai puțină chirie, dar sunt mai scumpe.

Ca să justifice chiria de 368 euro acest preț ar trebui să avem un randament de 8% pe an, altfel nu e o investiție bună. Ar trebui să fie chiria 660 euro la aceste prețuri, ceea ce nu se va întâmpla, pentru că ar fi prea mult raportat la salariul mediu. Dacă rămân aceste chirii, prețul ar trebui să fie de 1000 euro ca să genereze valoare.

Cred că altă manipulare: că se va scumpi piața cu 20% pentru că se scumpesc prețurile la materiile prime.

Dar costul de producție e la jumătate, cam 700 euro mp, cu atât e construiește, din care 300 sunt materiile prime. Dacă se scumpesc materiile prime cu 50%. Chiar și așa, se duc materiile prime la 450 euro. Cât ar trebui să reprezinte ele în acel preț susținut? Cam 10%. De unde creșterea de 20-25%?”, a explicat Iancu Guda.

El a subliniat că toate aceste informații sunt aduse în piață ca să creeze panică și să îi determine pe oameni să cumpere acum.

De ce ne grăbesc să cumpărăm acum? Pentru că lumea intră în așteptare ca să scadă TVA și industria, ca să mobilizeze lumea, spune că apartamentele și casele se vor scumpi cu 25%.

Realitatea din 2015 – 2019, când toți dezvoltatorii spuneau că se majorează prețurile pentru că se scumpesc materialele, dacă te uiți pe situațiile lor financiare, a demonstrat că prețul final a crescut dublu față de cel al materiilor prime. A fost o manipulare. Au pus în spinarea clienților manipulați și dezinformați aceste scuze”, a mai spus Iancu Guda.

Iancu Guda a explicat ce trebuie să facem atunci când vrem să cumpărăm un imobil și vrem să știm care este prețul real în piață: „Trebuie să ne documentăm. Când negociați cu un dezvoltator, căutați pe Google – raport de credit și scrieți numele dezvoltatorului. Sunt site-uri care vă dau rapoarte foarte ieftine și vedeți profitabilitatea acelei companii. O să aveți surprize ce profituri mari pot avea unii dezvoltatori.”

Termenul prevăzut la art. 106 din Legea nr. 196/2018 a fost prorogat până pe 01.01.2022

Termenul prevăzut la art. 106 din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea şi funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 30 iulie 2018, a fost prorogat până la data de 1 ianuarie 2022.

La propunerea Ministerului Dezvoltării, motivată de restricțiile impuse de pandemia generată de Corona-virus, Parlamentul a modificat art. 106 din Legea nr. 196/2018 astfel încât, persoanele fizice atestate pentru funcția de administrator în conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare, pot îndeplini funcția de administrator numai dacă, până la data de 01 ianuarie 2022, obțin certificate de calificare profesională care dovedesc calificarea profesională pentru a îndeplini ocupația de administrator.

De ce să (NU) cumperi o locuință după intrarea în vigoare a noului program Prima casă

Programul Prima casă are și a avut întotdeauna ”meritul” de a stabili prețul mediu în piață pentru o locuință, indiferent dacă aceasta este achiziționată sau nu prin acest program. După dublarea plafonului de credit, dezvoltatorii s-au grăbit să anunțe o creștere vertiginoasă a prețului locuințelor, având probabil așteptarea și interesul ca prețurile medii să crească de la 65.000 de euro la 140.000 de euro.

Unii analiști au tras un semnal de alarmă și au spus că nu este chiar așa (https://www.digi24.ro/stiri/economie/programul-noua-casa-oricine-isi-poate-lua-acum-o-locuinta-dezvoltatorii-se-asteapta-la-o-explozie-de-cereri-1336299).

Întrebarea care se pune la acest moment este – de unde și cum pot să crească prețurile în actualele condiții: șomajul a crescut, salariile au scăzut și trendul este în continuare de scădere, incertitudinea locului de muncă se manifestă în toate domeniile, deficitul a crescut, economia globală așteaptă o nouă criză majoră, pe acest fond tendința consumatorilor este de economisire și nu se îndreaptă către investiții.

Atunci care poate fi explicația care stă la baza încrederii dezvoltatorilor și a vânzătorilor? (https://www.stiripesurse.ro/o-noua-statistica-ru-inoasa-eurostat-anunta-ca-romania-e-campioana-ue-in-materie-de-explozie-a-preturilor-la-imobiliare_1483124.html)

Pe fond, explicația poate fi numai aceea că prețurile pentru locuințe nu au fost niciodată un rezultat al cererii și al ofertei ci un rezultat al speculei și al creșterii artificiale a prețurilor cu fiecare ocazie existentă sau inventată, fără a se ține cont de venituri, gradul excesiv de îndatorare și de faptul că nevoia de locuințe se află la baza piramidei nevoilor indivizilor și uitând adesea că locuința nu este un lux ci o necesitate. Profitând de acest lucru, dezvoltatorii locuințelor noi și vânzătorii locuințelor vechi au crescut prețurile atât cât au simțit că pot să ducă consumatorii, fără să țină cont de faptul că mulți dintre ei sunt îndatorați excesiv  în raport cu veniturile.

În concluzie, pe fondul situației economice naționale și globale, credem că nu va exista o explozie de cereri pe piața locuințelor, indiferent cât de artificial se încearcă acest lucru și indiferent de noua formă a programului Prima casă, consumatorii vor continua să economisească în loc să investească, prețurile nu pot crește pe termen mediu și lung, iar piața imobiliară va manifesta un trend de scădere indiferent de opiniile și interesele unora sau altora. În mod paradoxal, acest trend de scădere va putea conduce ajustarea prețului la locuințe în raport cu cererea reală de pe piață rezultând, la un moment dat, un preț real și nu unul artificial.

Măsuri împotriva răspândirii Coronavirusului (Covid-19) în cadrul asociațiilor de proprietari

Pentru a împiedica sau pentru a limita răspândirea Covid-19 printre proprietarii din condominii, toți aceștia trebuie să aplice prevederea Legii nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, potrivit căreia fiecare asociaţie de proprietari este obligată să deţină un singur cont bancar care este utilizat inclusiv în vederea plăţii de către proprietari a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

Astfel, conform art. 20 din Legea nr. 196/2018, fiecare asociaţie de proprietari este obligată să deţină un singur cont bancar. În vederea plăţii cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, datele de identificare ale contului bancar prevăzut anterior se comunică tuturor proprietarilor prin afişare la avizier, odată cu lista de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari.
Prin datele de identificare ale contului bancar se înţelege numele titularului contului, banca la care este deschis contul, sucursala şi codul IBAN.

Astfel, proprietarii trebuie să evite drumurile la casieria asociațiilor de proprietari și să efectueze toate plățile online în contul unic al asociației de proprietari.

În caz contrar și în special în cazurile în care asociația de proprietari nu pune la dispoziția proprietarilor din condominii informațiile necesare efecuării plăților prin transfer bancar (online), în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 196/2018, coroborat cu alin. (2) lit. c) al aceluiași articol, nerespectarea statutului, a acordului de asociere, precum și neîndeplinirea sau depășirea atribuțiilor de către președinte, membrii comitetului executiv, cenzor/comisia de cenzori sau de către administrator constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să constituie, potrivit legii penale, infracțiuni și se sancționează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.
Conform alin. (4) lit. b) de la art. 102 din Legea nr. 196/2018, constatarea contravenției prevăzute mai sus, la sesizarea oricărei persoane interesate sau din oficiu, precum și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, se face de către primari sau de împuterniciții acestora sau de către Poliția Locală.

Astfel, nu există nicio scuză pentru neaplicarea legii și pentru punerea în pericol a vieții proprietarilor din condominii. Totodată, pandemia prin care trecem nu reprezintă un motiv pentru acumularea datoriilor la cheltuielile asociațiilor de proprietari.

Atragem atenția asupra prevederilor art. 352 din Codul penal:
Art. 352 – Zădărnicirea combaterii bolilor
(1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care ştie că suferă de această boală se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) şi (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(6) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(8) Tentativa la infracţiunea prevăzută la alin. (3) se pedepseşte.
(9) Prin carantină se înţelege restricţia activităţilor şi separarea de alte persoane, în spaţii special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecţiei sau contaminării.

Despre patrimoniu și asociații de proprietari

În lumina reglementării asociațiilor de proprietari, chiar înainte de vechea lege nr. 230/2007 și continuând cu actuala lege nr. 196/2018, asociațiile de proprietari au scopul de administrare, exploatare, întreţinere, reparare, reabilitare şi modernizare a proprietăţii comune, menţinere în stare bună a imobilului, de respectare a drepturilor şi asumare a obligaţiilor de către toţi proprietarii din condominiu.

Cheltuielile asociaţiei de proprietari sunt cheltuieli legate de exploatarea, repararea sau întreţinerea proprietăţii comune şi cheltuielile pentru asigurarea serviciilor de care beneficiază proprietarii şi care nu sunt facturate individual către proprietăţile individuale.

Legea nr. 196/2018 definește condominiul astfel: imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, în care există cel puţin 3 proprietăţi individuale reprezentate de locuinţe şi locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie, după caz, şi cote-părţi indivize de proprietate comună.

Tot legea nr. 196/2018 definește cota-parte indiviză după cum urmează: cota-parte de proprietate comună forţată, exprimată procentual, care îi revine fiecărui proprietar individual şi este calculată ca raportul dintre suprafaţa utilă a proprietăţii individuale şi suma suprafeţelor utile ale tuturor proprietăţilor individuale din condominiu. Suma cotelor-părţi indivize trebuie să fie egală cu 100%; în caz contrar, acestea trebuie recalculate prin grija preşedintelui asociaţiei de proprietari, conform suprafeţelor utile.

În concluzie, având în vedere că asociațiile de proprietari sunt forme de organizare a proprietarilor din condominii care intermediază cheltuielile aferente serviciilor de care beneficiază proprietarii, iar proprietățile din condominiu aparțin tot proprietarilor, asociațiile de proprietari nu au și nu pot avea patrimoniu (tot ce dețin asociațiile de proprietari, veniturile acestora, inclusiv sumele plătite pentru servicii, toate apațin proprietarilor). Atenție: asociațiile de proprietari dețin documente sau bunuri în administrare sau în folosinţă, nu în proprietate!

O altă concluzie este că asociațiile de proprietari nu pot fi executate (nu se poate institui titlu executoriu în cazul asociațiilor de proprietari, ci numai în cazul proprietarilor din condominii care dețin patrimoniu ce poate fi executat).

Proiecte de legi în Parlament în defavoarea proprietarilor!

În Parlament se află în lucru două inițiative majore de modificare a Legii nr. 196/2018. Din nefericire, ambele sunt propuse în favoarea grupurilor de interese și în defavoarea proprietarilor, a intereselor comune și a drepturilor câștigate de aceștia prin Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea şi funcționarea asociațiilor de proprietari şi administrarea condominiilor:

Proprietarii unui apartament debranşat de la încălzirea centralizată sunt obligaţi să contribuie la costurile cu energia termică pentru spaţiile comune ale blocului

Adevarul.ro a publicat un articol intitulat ”Decizie la nivelul UE. Ce riscă proprietarii debranşaţi de la încălzirea centralizată”:

Proprietarii unui apartament debranşat de la încălzirea centralizată ar putea fi obligaţi să contribuie la costurile cu energia termică pentru spaţiile comune ale blocului, arată o decizie luată la nivelul justiţiei europene.

Mai precis, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât joi că Dreptul Uniunii nu se opune unei reglementări naţionale care prevede că fiecare proprietar al unui apartament dintr-o clădire aflată în proprietate comună este obligat să contribuie la costurile legate de energia termică ce alimentează părţile comune. Astfel, dacă statele UE au dreptul să implementeze o astfel de măsură la nivel naţional. Decizia a fost dată într-un caz din Bulgaria, dar hotărârea CJUE se aplică la nivel european. Mai precis, decizia este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară. Mai precis, doi cetăţeni bulgari au refuzat să îşi plătească facturile de energie termică care privesc consumul de energie termică aferent instalaţiilor interioare şi părţilor comune ale clădirilor în care se află apartamentele acestora. Ei au contestă facturile în cauză susţinând că, deşi clădirea lor este racordată la o reţea de termoficare, ei nu şi-au dat acordul în acest sens şi nu o utilizează în apartamentele lor respective. Mai precis, bulgarii au susţinut că, deşi clădirea lor este alimentată de la reţeaua de încălzire centralizată în temeiul unui contract de furnizare încheiat între coproprietate şi furnizorul de energie termică, totuşi ei nu au consimţit să beneficieze de energie termică şi nu o utilizează în propriile lor apartamente. CJUE a decis însă în defavoarea debranşaţilor. Instituţia a hotărât că alimentarea cu energie termică a instalaţiei interioare şi, implicit, a părţilor comune ale unei clădiri aflate în proprietate comună, efectuată ca urmare a unei decizii de racordare a acestei clădiri la încălzirea centralizată adoptate de coproprietatea acesteia, conform dreptului naţional, nu constituie o furnizare nesolicitată de energie termică centralizată. În opinia Curţii, este aparent dificil de conceput să se poată individualiza în întregime facturile referitoare la încălzire în clădirile aflate în proprietate comună, în special pentru încălzirea aferentă instalaţiei interioare şi părţilor comune, dat fiind că apartamentele dintr-o astfel de clădire nu sunt independente unele de altele pe plan termic deoarece căldura circulă între spaţiile încălzite şi cele care sunt mai puţin încălzite sau nu sunt încălzite.

În aceste condiţii, Curtea a concluzionat că, ţinând cont de marja largă de manevră de care dispun statele membre în stabilirea metodei de calcul privind consumul de energie termică în clădirile aflate în proprietate comună, Directivele europene nu se opun ca respectivul calcul al căldurii emise de instalaţiile interioare dintr-o astfel de clădire să se facă în mod proporţional cu volumul încălzit aferent fiecărui apartament.

Decizia este una normală și corectă, perfect aliniată cu legislația din România (Legea nr. 196/2018). Spun normală și corectă inclusiv cu sensul de echitabilă deoarece proprietarii debranșați pe proprietățile individuale dețin în continuare cote-părți din spațiile comune care beneficiază de încălzire în sistem centralizat. Odată cu debranșarea nu se renunță și nu se poate renunța la cotele părți din spațiile comune – precum casa scării.