Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor a fost modificată prin Legea nr. 243/2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2023.
Ce prevede noua legislație:
Art. 3 – (1) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligaţii:
a) să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condiţiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) să asigure expertizarea tehnică, de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie;
c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acţiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă;
d) să aprobe decizia de intervenţie şi să asigure continuarea acţiunilor definite la art. 5, în funcţie de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică.
(5) Proprietarii/Administratorii clădirilor prevăzuţi la alin. (1) răspund, în condiţiile legii, material, contravenţional şi civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenţie dispuse prin prezenta lege.
Art. 5 – Pentru clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă, proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, asociaţiile de proprietari, persoanele juridice care au în administrare clădiri, precum şi conducătorii instituţiilor publice şi deţinătorii cu orice titlu de clădiri de interes şi utilitate publică vor proceda, în realizarea obligaţiilor care le revin conform legii civile şi calităţii în construcţii, pentru punerea în aplicare a soluţiei de intervenţie prevăzute la art. 7 alin. (2), astfel:
a) realizarea proiectării lucrărilor de intervenţii de către persoane fizice sau juridice autorizate şi verificarea proiectelor de către verificatori tehnici atestaţi, în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;
b) începerea execuţiei lucrărilor de intervenţii de către persoane juridice care au responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, în termen de 2 ani de la data recepţiei proiectului tehnic de execuţie a lucrărilor de intervenţii în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a clădirii existente la minimul acceptat conform P100-3 în vigoare la data recepţiei proiectului tehnic.
Art. 9 – (3) Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii sectoarelor vor acţiona, în aria lor de competenţă, pentru:
a) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, descrise la art. 1, proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, a instituţiilor publice şi a operatorilor economici; identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau la alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe; monitorizarea acţiunilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii;
b) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate, construite înainte de anul 1978, amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, precum şi a clădirilor cu destinaţia de locuinţă expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;
c) întocmirea listelor cu clădirile cu destinaţia de locuinţă prevăzute la lit. a) şi b) şi publicarea acestor liste pe paginile de internet ale autorităţilor administraţiilor publice locale, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a) şi b) care nu au fost încadrate în clase de risc seismic;
e) întocmirea de rapoarte anuale privind acţiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale, şi publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum şi transmiterea acestora către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
f) întocmirea documentaţiei cadastrale şi înregistrarea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor încadrate în clasa de risc seismic RsI care nu sunt înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în termen de un an de la încadrarea imobilului în clasa de risc seismic RsI;
g) notificarea proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi a asociaţiilor de proprietari, precum şi, după caz, a persoanelor juridice care au în administrare clădiri/părţi din clădirile cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau la alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe, cu privire la obligaţia ce le revine de a acţiona în solidar pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide;
h) notificarea în scris a proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiilor de proprietari, precum şi persoanelor juridice care au în administrare clădiri cu destinaţia de locuinţă, expertizate tehnic şi încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, cu privire la obligaţiile ce le revin pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, precum şi la faptul că îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale; notificarea se face în termen de maximum 60 de zile de la identificarea imobilului, pentru imobilele care au documentaţie cadastrală, şi în termen de 60 de zile de la întocmirea documentaţiei cadastrale, în situaţia prevăzută de lit. f);
i) renotificarea proprietarilor/asociaţiilor de proprietari notificaţi/notificate potrivit lit. h) care nu au făcut dovada începerii proiectării conform obligaţiilor prevăzute la art. 5; renotificarea se face în termen de cel mult 1 an de la notificare;
j) executarea, în termen de maximum 2 ani de la expirarea termenelor prevăzute pentru proprietari în art. 5, a lucrărilor de intervenţii în vederea reducerii riscului seismic pentru imobilele încadrate în clasa de risc seismic RsI;
k) notarea în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a obligaţiilor stabilite prin notificările/renotificările proprietarilor/ asociaţiilor de proprietari, prevăzute la lit. g), h) şi i).
(4) La expirarea termenelor stabilite de prezenta lege pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, dacă nu s-a procedat la realizarea proiectării, respectiv la începerea execuţiei lucrărilor de intervenţii, precum şi la întocmirea documentaţiilor cadastrale, aceste situaţii vor fi constatate prin proces-verbal întocmit de reprezentantul primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti.
(5) Autorităţile prevăzute la alin. (4) vor constata prin proces-verbal orice împiedicare în desfăşurarea ori continuarea lucrărilor de expertizare, de proiectare sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii.
(6) În temeiul proceselor-verbale prevăzute la alin. (4) şi (5), autorităţile administraţiei publice locale vor proceda de îndată la sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea obligaţiilor stabilite de prezenta lege cu amendă, conform art. 33, şi la luarea oricărei alte măsuri prevăzute de aceasta, inclusiv sesizarea instanţelor de judecată, în vederea restrângerii folosinţei spaţiului locativ ori pentru evacuarea celor în cauză din imobilul supus lucrărilor de intervenţii.
Art. 10 – (1) În vederea prevenirii unui potenţial dezastru provocat de cutremure, proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu ai clădirilor supuse reglementărilor prezentei legi au obligaţia de a permite intrarea în imobilele pe care le deţin, pentru desfăşurarea activităţilor de expertizare tehnică, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, conform Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de proiectare sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii sau a altor asemenea lucrări. În acest scop, persoanele respective vor fi înştiinţate cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începerea lucrărilor.
(2) În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a clădirilor supuse activităţilor necesare de expertizare tehnică, cadastrare, proiectare/execuţie a lucrărilor de intervenţii sau a altor asemenea lucrări se va face cu autorizarea instanţei judecătoreşti, prin ordonanţă preşedinţială, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, dată cu citarea părţilor. Potrivit aceloraşi dispoziţii, dacă este necesar, instanţa judecătorească va putea dispune restrângerea folosinţei încăperilor din clădirile supuse lucrărilor respective sau evacuarea, pe timpul desfăşurării lucrărilor de intervenţii la clădirile în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în clădirile supuse consolidării. În cazul în care instanţa dispune evacuarea, prevederile alin. (3) sunt aplicabile.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (2), la cererea primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti sau a executorului judecătoresc, după caz, poliţiştii locali, jandarmeria ori alţi agenţi ai forţei publice sunt obligaţi să acorde sprijinul necesar pentru realizarea efectivă şi fără întârziere a activităţilor de expertizare tehnică, de proiectare şi/sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii, precum şi pentru punerea în executare a ordonanţei preşedinţiale, în limita competenţelor conferite de legile de organizare şi funcţionare ale entităţilor implicate şi a legislaţiei aplicabile domeniului în cauză.
(7) Este strict interzisă desfăşurarea activităţilor comerciale de orice natură, precum şi amplasarea de mijloace publicitare pe faţada şi/sau pe terasa/învelitoarea imobilului, suspendarea de stâlpi, pereţi, scări interioare şi altele asemenea în cazul clădirilor încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data expertizării de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate.
Art. 17 – (3) Asociaţiile de proprietari sau proprietarii, definiţi conform prevederilor Legii nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, pot aplica pentru obţinerea de credite garantate de stat în vederea reabilitării seismice a clădirilor. Statul garantează creditele de reabilitare seismică a clădirilor şi achită dobânda aferentă acestor credite prin instituţia mandatată de Ministerul Finanţelor.
(4) De creditele garantate de stat pot beneficia asociaţiile de proprietari sau proprietarii care locuiesc în imobile încadrate în clasele de risc seismic RsI şi RsII.
Art. 18 – (1) Finanţarea acordată de la bugetul de stat prin program este nerambursabilă, inclusiv finanţarea acordată pentru persoanele juridice, proprietari ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, care se va acorda în baza unei scheme de ajutor de stat aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.
(2) Beneficiarii subprogramului proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă realizează măsurile de intervenţie pe bază de convenţie încheiată cu asociaţia de proprietari sau, în lipsa acesteia, cu proprietarii unităţilor locative, precum şi cu proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din clădirile cu destinaţia principală de locuinţă.
(6) Înstrăinarea, în decurs de 5 ani de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4) lit. b), a spaţiilor cu destinaţia de locuinţă din clădirile incluse în program şi la care proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii au fost finanţate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiţionată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum şi a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiţiei.
(7) Înstrăinarea, în decurs de 10 ani de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4) lit. b), a spaţiilor cu altă destinaţie din clădirile incluse în program şi la care proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii au fost finanţate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiţionată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum şi a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiţiei.
(8) Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (6) şi (7) sunt lovite de nulitate absolută. Nicio persoană care încheie astfel de acte nu poate invoca buna-credinţă în asemenea cazuri.
Art. 20 – (1) După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite ai unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora sunt amplasate clădirile vor lua măsurile necesare pentru:
a) obţinerea hotărârii asociaţiei de proprietari sau a hotărârilor tuturor asociaţiilor de proprietari în cazul clădirilor în care există mai mult de o asociaţie de proprietari, hotărâri luate cu jumătate plus unu din numărul membrilor; în cazul în care proprietarii nu sunt constituiţi în asociaţii de proprietari, cu acordul scris al jumătate plus unu din numărul acestora, pentru introducerea în program, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii; prevederile art. 10 rămân aplicabile;
b) realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii;
c) aprobarea indicatorilor tehnico-economici corespunzători lucrărilor ce urmează a fi executate;
d) aprobarea finanţării categoriilor de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin program;
e) obţinerea certificatului de urbanism şi a avizelor şi acordurilor solicitate prin acesta;
f) obţinerea autorizaţiei de construire.
Art. 33 – (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei:
(i) nerespectarea, în termen de 2 ani de la notificare, a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (5) privind expertizarea tehnică;
(ii) nerespectarea obligaţiei de a proceda la proiectarea lucrărilor de intervenţii, în termen de 2 ani de la notificarea încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;
(iii) neînceperea execuţiei lucrărilor de intervenţii în termen de 2 ani de la data finalizării proiectării lucrărilor de intervenţii;
(iv) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de 1978;
(v) neînceperea sau împiedicarea în timpul mandatului a procedurilor legale pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978;
(vi) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) privind întocmirea procesului-verbal de către reprezentantul primarilor municipiilor şi oraşelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti;
b) cu amendă de la 25.000 de lei la 35.000 de lei, nerespectarea obligaţiei de realizare şi amplasare a panourilor de înştiinţare în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum şi menţinerea acestora până la recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţii;
c) cu amendă de la 35.000 de lei la 50.000 de lei, nerespectarea prevederilor privind inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe şi notificarea, în scris, a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari asupra obligaţiilor ce le revin privind expertizarea/proiectarea lucrărilor de intervenţii.
(2) Sancţiunile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor sau primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor.
„Blocul în care locuiesc este construit după 1978!” GHINION!
Multe blocuri noi riscă să se prăbușească la următorul mare cutremur, avertizează arhitecții. „Au fost prost proiectate ori executate”
Ștefan Bâlici, arhitect, președinte al Ordinului Arhitecților din România: Există construcții după anul 2000 care au fost încadrate în clasa 2 de risc. Au fost fie prost proiectate, fie executate. Problema trebuie tratată printr-o evaluare sistematică și cele 2.500 de clădiri încadrate în clasa 1 sau 2 trebuie reevaluate pentru că între timp normativele de proiectare s-au schimbat destul de tare și e necesară o reevaluare pentru o imagine corectă asupra riscului seismic. (Citeşte întreaga ştire pe digi24.ro)