Directiva UE care va crește prețurile caselor noi cu mii €. Proprietarii de azi, obligați la investiții enorme
Directiva 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor va scumpi prețurile caselor noi cu zeci de mii de euro și îi va obliga pe proprietarii actuali la investiții enorme pentru a-și face locuințele cu zero emisii.
Adio, centrale termice pe gaz, lemne, peleți, motorină, sobe? În scurt timp, guvernele statelor membre vor trebui să prezinte UE planuri care să prezinte modul în care intenționează să se asigure că toate casele și blocurile vor fi neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050.
Directiva UE care va scumpi prețurile caselor noi cu mii €. Proprietarii de azi, obligați la investiții enorme
Directiva 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor, adoptată în aprilie 2024, stipulează, în linii mari, obligația statelor membre de a face ca toate casele și clădirile să fie neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până cel târziu în 2050.
Pentru a realiza acest lucru, începând din 2030, ar trebui să fie permisă doar construirea așa-numitelor „clădiri cu emisii zero”.
Iar clădirile existente vor trebui să fie supuse de proprietari unor renovări ample din punct de vedere al eficienței energetice, pentru a fi transformate în „clădiri cu emisii zero”.
Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice 51/2006 prevede că serviciile de utilităţi publice fac obiectul unor obligaţii specifice de serviciu public în scopul asigurării unui nivel ridicat al calităţii siguranţei şi accesibilităţii, egalităţii de tratament, promovării accesului universal şi a drepturilor utilizatorilor şi au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu.
Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 menționează că serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizatface parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea activităţilor privind producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori economici. Producătorii/Furnizorii agentului termicau obligaţia să asigure furnizarea agentului termic conform contractelor încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale. Se interzic sistarea furnizării de agent termic primar în perioada sezonului rece, definită conform prevederilor legale, de către producătorii şi/sau furnizorii de agent termic primar, precum şi sistarea alimentării cu energie primară a acestora de către producătorii/furnizorii de energie primară.
În concluzie, autoritățile publice au obligația să își îndeplinească atribuțiile și să furnizeze, în regim permanent și continuu, la un nivel de calitate ridicat, serviciile comunitare de utilități publice către cetățeni. Nu scrie nicăieri în lege că autoritățile au dreptul sau libertatea de a se lamenta de „greaua moștenire” și să lase cetățenii să stea fără apă caldă și căldură iarna.
Ce pot face cetățenii plătitori de taxe și impozite care sunt batjocoriți și ținuți în frig pe cod galben de ger? Ce fac autoritățile când cetățenii nu își plătesc taxele și impozitele? Îi execută! Același lucru îl pot face și cetățenii! Exact! Execută autoritatea!
Protestele în stradă sunt la îndemâna oricui oricând. Dar prima și cea mai ușoară modalitatea de executare este la vot. Din păcate, alegeri sunt din 4 în 4 ani. Dacă urmau în scurt timp alegeri, cu siguranță era apă caldă și căldură în calorifere (ironic și cinic în același timp). A doua modalitate de executare este în instanță. Orice cetățean sau asociere de cetățeni care acționează în instanță autoritatea publică pentru neîndeplinirea obligațiilor legale are toate șansele de câștig, inclusiv pentru plata despăgubirilor materiale și morale. Iată un astfel de exemplu:
Primăria unui mare oraș din România, obligată de instanță să asfalteze și să pună trotuare. Reclamanta a primit și „despăgubiri morale”
Primăria din Arad a fost obligată de instanță să asfalteze o stradă și să pună trotuare, după ce o localnică a dat-o în judecată. Femeia locuia pe o stradă neasfaltată, dar a plătit impozit luni de zile ca pentru o stradă asfaltată. Instanța i-a dat și despăgubiri morale, informează Digi24.
Sentința instanței a venit după ce o femeie din Arad a adus dovezi că a achitat ani la rând un impozit mai mare, specific unei zone cu infrastructură completă, deși strada pe care stătea nu avea nici măcar asfalt.
Așa cum cetățenii sunt trași la răspundere când nu își îndeplinesc obligații precum plata taxelor, impozitelor sau amenzilor, și autoritățile publice trebuie trase la răspundere când se lamentează și nu își îndeplinesc obligațiile!
Ciucu anunță prima soluție pentru cine nu are căldură și apă caldă: Știm că singura veste bună pe care doriți să o auziți e că „vine căldura”. De azi, măcar de mâine. Vă voi spune adevărul!
După analize interne și negocieri cu ANRE, a adus din nou la aceeași masă Elcen și Termoenergetica. „Știm că singura veste bună pe care doriți să o auziți e că „vine căldura”. De azi, măcar de mâine! Vă voi spune adevărul: situația cu care ne confruntăm cu toții nu e pentru că „nu ne pasă” sau „nu vrem să deschidem robinetul”, ci pentru că vorbim de probleme de ordin tehnic, structurale, care datează de zeci de ani și care s-au agravat. Nu pot fi rezolvate peste noapte.
Una dintre SOLUȚIILE DISCUTATE ȘI AGREATE: amplasarea a 24 de containere modulare pentru prepararea agentului termic în zonele în care nu ajunge agentul termic, în perioadele deficitare, vom amplasa 24 de containere modulare. Acestea vor asigura un plus de stabilitate și continuitate în furnizarea căldurii, acolo unde rețeaua are dificultăți.
În data de 4 ianuarie 2026, directorul general adjunct al Elcen (care este în subordinea Ministerului Energiei), Adrian Tudora declara că avaria la cazanele Elcen nu este o problemă spectaculoasă:
„În ceea ce privește avaria propriu-zisă, din punct de vedere tehnic vorbim despre o țeavă spartă în cazanul de abur nr. 4. Nu este o problemă spectaculoasă ca natură, însă intervenția nu poate avea loc decât după răcirea completă a cazanului. Iar aici trebuie înțeles contextul fizic: acest cazan are dimensiunea unui bloc de 8–10 etaje, conține o cantitate foarte mare de zidărie și confecție metalică, iar inerția termică este uriașă. De aceea, procesul de răcire și, implicit, durata avariei sunt de ordinul zilelor, nu al orelor.
Un alt element important este lipsa rezervelor capabile să preia energia termică produsă de acest grup. Această vulnerabilitate este și rezultatul unor decizii care nu ne aparțin, din 2025, anume desființarea capacităților de la Titan, care au mărit aria deservită de CET Sud și implicit, au redus flexibilitatea sistemului”, a mai explicat Tudora. economica.net
***
Pe 8 ianuarie 2026, la finalul şedinţei Comandamentului Energetic Naţional, Ministrul energiei, Bogdan Ivan (PSD) declara că „echivalentul încălzirii zilnice a 75.000 de apartamente din Bucureşti se pierde din cauza reţelelor de termoficare vechi, care au pierderi uriaşe”.
***
Pe 14 ianuarie 2026, Primarul General al Municipiului București, Ciprian Ciucu (PNL) declara că în unele blocuri nu va ajunge apa caldă; există și această posibilitate. În interviul de la Digi24, întrebat dacă această situație în care jumătate din locuitorii Bucureștiului, inclusiv pacienții din 3 spitale importante stau în frig în timp ce în București este cod galben de ger, Primarul General a spus că nu este o situație de criză, ci este o „situație neplăcută”:
„Avaria de la CET Sud aparține de Ministerul Energiei, de ELCEN. Avaria are mai bine de o săptămână. (…) Cazanul cu apă fierbinte care ar compensa ceea ce livrează ELCEN ar pune în pericol toată instalația și agentul termic s-ar putea opri în București pe o arie mult mai largă. Riscul este mult prea mare să dea drumul la cazan, Din cauza pierderilor din rețea, apa de adaos, foarte dură, afectează instalația cazanului, poate exploda și pot apărea inclusiv accidente de muncă. (…) CET-urile au tehnologie din anii ’60. Singurul modernizat e CET Vest (…) Se împinge acum în rețea mai mult agent termic dinspre Vest. Asta înseamnă că în unele blocuri nu va ajunge. Există și această posibilitate. Sistemul are o inerție. (…) Alternativa, după câte mi s-a explicat, este că ar putea să explodeze acel cazan, ceea ce ar crea o situație imediată pe parcursul întregii ierni. În acest moment apa este călâie”, a spus Ciucu. agerpres.ro
***
Pe 14 ianuarie 2026Hotnews a publicat reportajul „Noaptea se aburesc geamurile. Am adus pilote de acasă”. Cum au trăit pacienții din trei mari spitale din București cele mai geroase zile din an:
Institutul Clinic Fundeni, Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” și Institutul Oncologic se numără printre cele 3.500 de clădiri și blocuri afectate de avaria majoră la CET Sud. HotNews a vorbit pacienți internați în aceste spitale și cu aparținători:
„Nu e căldură de două săptămâni. Noaptea se aburesc geamurile, stăm cu păturile pe noi chiar dacă este și aer condiționat pe cald. Am adus și pilote de acasă”, continuă pacienta.
„Nu am știut ca este așa de frig, dacă știam nu mai veneam aici, rămâneam acasă, în Olt. Mă duceam acolo la spital”, se plânge Maria. Femeia locuiește la Slatina și a venit până în București special pentru a se interna în secția de Nefrologie de la Fundeni.
Alți pacienți admit că pe holuri este mai frig decât de obicei, dar în saloane, personalul medical a făcut eforturi să facă mai cald. Au fost pornite aparatele de aer condiționat, acolo unde ele există, au fost aduse caloriferele electrice și aerotermele, spun unii pacienți.
***
Pe 16 ianuarie 2026Digi24 scria: Astăzi e ziua în care bucureștenii ar trebui să aibă căldură. Unii au deja, dar „doar în aplicație”. Ce spune Termoenergetica
Din 4 ianuarie, 40% dintre bucureșteni nu au apă caldă și căldură, ca urmare a unei avarii la CET Sud. Finalizarea reparației, prevăzută inițial pentru 7 ianuarie, a fost amânată ulterior pentru 12 ianuarie, doar pentru ca următorul termen, ca urmare a „echilibrării sistemului hidraulic”, să fie 16 ianuarie. Avaria coincide cu cele mai scăzute temperaturi din acestă iarnă. Începând din 15 ianuarie, aplicația TermoAlert, care arată gradul de funcționare a sistemului de termoficare din București, a început să arate o îmbunătățire a sistemului. Digi24.ro a decis să verifice acest lucru și să vadă și realitatea din teren, dincolo de raportările oficiale. În ziua în care căldura ar trebui să revină, la CET sud s-a consemnat o nouă avarie.
Ca urmare a sesizării făcute la call center, operatorul a spus că temperatura care pleacă din punctul termic este de 40 de grade. Deși această temperatură se află sub standardele minime de furnizare (în jur de 50 de grade, în funcție și de temperatura de afară), cei de la Termoenergetica nu au putut explica de ce avaria trece în acest moment drept soluționată și în aplicație problema apare drept rezolvată. Ne-au oferit, în schimb, un telefon, pentru a suna la secția de distribuție. Secția a confirmat livrarea deficitară a temperaturii, însă nu a putut preciza de ce informația nu se regăsește în mediile de informare Termoenergetica. Conform informațiilor de la secția de distribuție, tot din cadrul companiei termoenergetica, în cursul acestei zile la CET Sud a apărut o nouă avarie la un cazan și se speră la remedierea ei până diseară. Digi24.ro
***
Pe 17 ianuarie 2026Administrația Națională de Meteorologie a actualizat prognoza meteo și a emis o avertizare de cod galben de ger pentru aproape toată țara, inclusiv în București, pentru intervalul 17 ianuarie, ora 10:00 – 21 ianuarie, ora 10:00.
***
Așadar, și în perioada celui de-al doilea val de ger în București din anul 2026, Primarul General – Ciprian Ciucu de la PLN dă vina pe Elcen (care este în subordinea Ministerului Energiei) iar Ministrul Energiei – Bogdan Ivan de la PSD dă vina pe conductele de distribuție vechi și deteriorate (aflate în administrarea Primăriei Capitalei).
În concluzie, din cauza disputelor politice între PNL și PSD și a lipsei de soluții, jumătate din locuitorii Bucureștiului, inclusiv medicii și pacienții din 3 spitale importante ale Capitalei stau în frig și în al doilea val de ger din 2026 și, din păcate, nu se întrevăd soluții. Toți așteaptă primăvara în timp ce se ceartă pe subiecte precum pensiile magistraților, legea Capitalei, acordul Mercosur, numiri la serviciile secrete etc. Cetățenii sunt buni de plată impozite și taxe exorbitante și sunt la fel de buni să stea în frig în case și spitale, că nu se supără nimeni. Cinismul oamenilor mici din politică nu mai supără pe nimeni!
***
Cristian Tudor Popescu a comentat declarațiile primarului Ciucu referitoare la situația financiară a Primăriei Capitalei, în care edilul susține că „Primăria nu are bani să treacă strada”.
„Imunitatea Bolojan, niznaiul Ciucu. Este prima dată când dl Ciprian Ciucu mă face să rânjesc. Primarul General declară: <Primăria Capitalei nu are bani să treacă strada>. Ne prezintă o imagine catastrofală, cu datorii enorme și <soluția> băgării în insolvență a transportului în comun. Situația încălzirii centralizate în blocuri: mii de oameni tremură în apartamente înghețate, fără căldură. Ciucu spune că n-are ce face. Spitale din Capitală, între care C.C. Iliescu și Institutul de Oncologie, au redus sau suspendat operațiile chirurgicale din pricina lipsei de încălzire. De trafic și poluare nu mai vorbesc…”, a scris CTP, pe pagina sa de Facebook.
Gazetarul critică lipsa asumării răspunderii: „La întrebarea legitimă: «Cine e responsabil pentru starea în care ați preluat Primăria?», dl Ciucu refuză să răspundă. În schimb, se grăbește să-l disculpe pe Nicușor Dan.”
În opinia aceastui, poziționarea lui Ciprian Ciucu urmărește mai degrabă obținerea de capital de imagine pe baza „grelei moșteniri” primite, fără a identifica vinovații.
„Îl lăsăm, dar cine e de vină, domnule primar, bucureștenii? Sfântul Duh? Din punct de vedere logic, absurditatea e evidentă: dezastru e, vinovați, ioc. Nu și politic: dl Ciucu speră să obțină niște capital de imagine, chiar compătimire, pe baza <grelei moșteniri> ce i-ar fi fost aruncată în brațe. În același timp, nu vrea să-și strice relațiile cu președintele Dan. Asta nu mai e o atitudine de tehnocrat, de administrator experimentat, cum s-a prezentat în campania electorală, ci de politician cu tupeu, capabil să te prostească în față”, a precizat Cristian Tudor Popescu. adevarul.ro
***
Pe 19 ianuarie 2026, cei care au fost aleși sau numiți în funcție să găsească soluții urgente la situațiile de criză se lamentează în continuare de lipsa banilor și de „greaua moștenire”. A fost prelungit codul galben de ger iar bucureștenii stau tot în frig, fără apă caldă și căldură.
Patru sectoare din București rămân fără apă caldă în plină iarnă. Termoenergetica anunță o nouă avarie la CET Sud (știre din 4 ianuarie 2026)
Furnizarea agentului termic pentru încălzire şi apă caldă este afectată în sectoarele 2 şi 3, precum şi parţial în sectoarele 4 şi 5, în urma unei avarii produse duminică dimineaţa la CET Sud – ELCEN.
„Problema a apărut la un cazan-turbină care încălzeşte sute de litri de apă. Astfel, furnizarea agentului termic pentru încălzire şi apă caldă este afectată în sectoarele 2, 3 şi parţial în sectoarele 4 şi 5. Ca soluţie provizorie, vom aronda o parte dintre consumatorii din Sectorul 4 la CET Progresul. În prezent, temperatura agentului termic pe turul primar este de aproximativ 87°C, faţă de comanda cerută de 95°C, şi presiuni scăzute. Totodată, la nivelul CET Sud, debitul maxim livrat va fi de aproximativ 5.000 – 5.500 t/h, un debit insuficient pentru a asigura parametrii optimi de funcţionare”, anunță Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti.
Ninsori, polei și ger în București. Avertizare meteo transmisă în timpul nopții (știre din 11 ianuarie 2026)
Meteorologii au actualizat prognoza pentru Capitală în timpul nopții. Duminică dimineața, străzile și drumurile din București sunt acoperite de un strat de zăpadă. Pe princpalele artere se circulă bine.
Meteorologii au transmis că începând de azi-noapte, de la ora 1.30, și până marți, 13 ianuarie, ora 10, municipiul București se va afla sub incidența unui mesaj de informare meteorologică ce vizează vreme deosebit de rece, precipitații mixte și polei, ninsori și strat de zăpadă.
Compania Municipală Termoenergetica București S.A. anunță oprirea agentului termic, pentru remedierea avariilor apărute în rețeaua termoficare, în următoarele zone: Sectorul 2, Sectorul 3, Sectorul 4, Sectorul 5.
Inițial, pe pagina de internet a Termoenergetica București S.A. era anunțată data de 8 ianuarie pentru remedierea defecțiunilor și punerea în funcțiune a sistemului de încălzire, dar ulterior termenul a fost modificat succesiv.
Deși în București gerul își face simțită prezența începând cu data de 11 ianuarie 2026, Termoenergetica anunță remedierea defecțiunilor și punerea în funcțiune a sistemului de încălzire pentru data de 12 ianuarie 2026, ora 23:30.
Deci, după ce impozitele și taxele s-au majorat substanțial în anul 2026, pe mulți bucureșteni gerul îi prinde fără apă caldă și căldură! Între timp, Primarul General Ciprian Ciucu și-a luat în primire mandatul, a anunțat dezastrul financiar și a dispărut!
În timp ce sute de mii de oameni rămân fără locuri de muncă din cauza Inteligenței Artificiale;
În timp ce românii, și în general, cetățenii europeni și nu numai, strâng cureaua să poată suporta costurile din ce în ce mai mari la energie;
În timp ce ni se spune să consumăm mai puțin (dar și mai scump) pentru a proteja mediul înconjurător;
Am pus Inteligenței artificiale următoarea întrebare: „Ce volum de resurse de apă, energie și alte resurse consumă anual inteligența artificială comparat cu resursele pe care le consumă gospodăriile sau marile orașe ale lumii?”
Iată răspunsul Google Gemini AI:
În 2025, consumul de resurse al inteligenței artificiale (IA) a atins niveluri comparabile cu cele ale marilor metropole sau ale unor industrii globale întregi, pe măsură ce centrele de date se extind pentru a susține modelele generative.
1. Consumul de Energie
Consumul de electricitate al IA a crescut exponențial, depășind în unele cazuri necesarul energetic al unor țări europene:
Comparație cu orașe/țări: În 2025, se estimează că sistemele de IA pot consuma până la 82 TWh, o cantitate echivalentă cu întregul consum anual de energie electrică al Elveției sau de două ori mai mult decât cel al Țărilor de Jos.
Comparație cu gospodăriile: Un singur centru de date de mari dimensiuni axat pe IA, aflat în construcție în 2025, poate consuma la fel de multă energie cât 2 milioane de gospodării din SUA. Antrenarea unui singur model mare de IA consumă echivalentul energiei utilizate de câteva sute de locuințe într-un an întreg.
Ponderea globală: Centrele de date reprezintă aproximativ 2% din consumul global de electricitate în 2025 (cca. 536 TWh), iar IA este responsabilă pentru aproape jumătate (40-50%) din această cerere.
2. Consumul de Apă
Apa este utilizată masiv pentru răcirea serverelor (direct) și în procesul de generare a electricității necesare (indirect).
Comparație globală: În 2025, amprenta de apă a IA este estimată între 312,5 și 764,6 miliarde de litri. Această cantitate este comparabilă cu întregul consum anual de apă îmbuteliată la nivel mondial.
Impact local: În Statele Unite, se estimează că până în 2030, consumul de apă al IA ar putea fi egal cu necesarul casnic anual pentru 6 până la 10 milioane de cetățeni americani.
3. Emisii de Carbon și Alte Resurse
Amprenta de Carbon: În 2025, emisiile de CO2 generate de sistemele de IA au fost comparate cu cele ale întregului oraș New York (aproximativ 52-80 milioane de tone de CO2).
Echipamente: Dezvoltarea IA necesită cantități masive de metale rare și siliciu pentru cipuri, plus terenuri extinse pentru construcția noilor centre de date, ceea ce pune presiune pe biodiversitate și resursele funciare.
Resursă
Consum Estimativ IA (2025)
Comparație Relevantă
Energie
~82 TWh
Consumul anual al Elveției
Apă
312 – 765 miliarde litri
Întreaga industrie globală de apă îmbuteliată
Emisii CO2
~80 milioane tone
Amprenta de carbon a orașului New York
Iată răspunsul ChatGPT:
Inteligența artificială (IA) consumă o cantitate semnificativă de resurse, iar acest consum variază în funcție de tipul de IA utilizat și de aplicațiile sale. De exemplu, antrenarea și rularea modelelor mari de IA (cum ar fi GPT-3 sau GPT-4) necesită o cantitate considerabilă de energie și resurse. Haide să vedem câteva comparații și date relevante:
Consumul de energie al inteligenței artificiale
Antrenarea modelelor de IA mari:
Modelele de tip GPT-3 și GPT-4 sunt antrenate pe supercomputere, folosind mii de unități de procesare grafică (GPU-uri) care sunt extrem de puternice și consumă multă energie.
Antrenarea unui model mare poate consuma milioane de kilowați-oră (kWh). De exemplu, antrenarea unui model GPT-3 a fost estimată a consuma aproximativ 128.000 kWh de energie. Acesta este echivalentul energiei consumate anual de aproximativ 11 gospodării medii din SUA.
Folosirea zilnică a IA (inclusiv chatboturi și alte aplicații):
În timp ce antrenarea IA necesită multă energie, aplicațiile folosite zilnic (cum ar fi chatboturi sau sisteme de recomandare) au un consum mai mic de energie, dar acesta este totuși semnificativ. De exemplu, serverele care rulează IA trebuie să fie alimentate continuu, iar aceasta presupune un consum constant de electricitate.
Comparație cu consumul de energie al gospodăriilor și marilor orașe:
Consum anual de energie al unei gospodării:
O gospodărie medie din SUA consumă aproximativ 10.649 kWh pe an (conform datelor din 2021). Acest lucru este mai mic decât energia consumată pentru antrenarea unui model mare de IA (precum GPT-3), dar poate fi comparabil cu utilizarea continuă a IA pe termen lung la scară globală.
Consum anual de energie al unui oraș mare:
Un oraș mare, cum ar fi New York, consumă aproximativ 50-60 milioane de kWh pe an doar pentru iluminat public, transport și clădiri comerciale. Într-un astfel de context, IA care rulează pe servere mari poate consuma un procent semnificativ din energia necesară pentru a susține un oraș mare.
Consumul de apă
Consumul de apă al datacentrelor:
Datacenterele care susțin IA folosesc, de asemenea, cantități semnificative de apă pentru răcirea echipamentelor. Se estimează că Google și Amazon folosesc zeci de milioane de litri de apă pentru a răci serverele din datacenterele lor în fiecare an.
Impactul pe termen lung al IA
Pe măsură ce IA devine mai răspândită și mai avansată, consumul de resurse va crește, iar industria se concentrează tot mai mult pe eficiența energetică și sustenabilitatea acestora.
Inteligența artificială și utilizarea energiei verzi: unele companii mari de tehnologie (de exemplu, Google, Microsoft) au investit în centre de date alimentate cu energie regenerabilă, ceea ce poate ajuta la reducerea impactului asupra mediului.
Concluzie
Deși IA este mult mai eficientă din punct de vedere al costurilor și poate ajuta la optimizarea multor industrii, consumul său de energie și apă este semnificativ. Comparativ cu consumul de resurse al gospodăriilor sau al marilor orașe, IA poate consuma resurse la o scară similară sau chiar mai mare, în funcție de tipul de aplicație și de infrastructura necesară pentru susținerea acesteia.
Condominii 