Arhive pe categorii: Închirierea locuințelor

Cei mai mulți profesioniști în investiții spun că prețurile locuințelor sunt supra-evaluate

Circa 70% dintre profesioniștii în investiții spun că prețurile locuințelor din România sunt supra-evaluate. De asemenea, peste 40% dintre ei anticipează o scădere a prețurilor în următoarele 12 luni, potrivit CFA România, organizația profesioniștilor în investiții. 

Sondajul CFA România, care are loc în fiecare lună, colectează estimările privind cei mai importanți indicatori macroeconomici.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut ușor, comparativ cu exercițiul anterior, la o valoare medie a anticipațiilor de 7,7% din PIB.

Estimările privind creșterea economică pentru anul 2025 se situează, într-o ușoară scădere față de exercițiul anterior, la 0,7%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.

Citește mai mult pe: hotnews.ro

România are milioane de locuințe neocupate, dar chiriile și prețurile cresc. Realitatea din spatele cifrelor INS

În timp ce sute de mii de români caută cu disperare un acoperiș accesibil, milioane de apartamente și case stau goale, uitate sau folosite doar pe hârtie. 

România are oficial aproape 10 milioane de locuințe, iar dintre acestea, peste 2,5 milioane sunt declarate ca fiind neocupate, potrivit datelor definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, publicate de INS. Mai precis, un sfert din casele și apartamentele din țara noastră sunt declarate ca fiind neocupate.

8,17 milioane de camere goale

Dintre cele 2.518.452 de locuințe declarate neocupate, peste 1,4 milioane sunt locuințe principale, adică imobile care ar trebui să fie reședința permanentă a cuiva.  Restul sunt locuințe secundare (938.449) și case de vacanță (178.219). În total, aceste imobile adună peste 8,17 milioane de camere goale.

Locuințele goale ar putea găzdui peste 5 milioane de oameni

La o medie de 1,6 camere per locuitor, conform INS, aceste locuințe neocupate ar putea adăposti aproximativ 5,1 milioane de oameni.  E o cifră care întrece populația unor țări întregi. 

Mai exact, potrivit datelor ONU din iulie 2023, nu mai puțin de 114 țări și teritorii au o populație mai mică decât capacitatea acestor locuințe. Printre ele se numără: Irlanda (5,1 milioane), Kuweit (4,8 milioane), Croația (3,9 milioane), Republica Moldova (3 milioane).

Bucureștiul, în topul orașelor cu cele mai multe case goale

La nivel geografic, locuințele goale se împart aproape egal între mediul urban (1,26 milioane) și rural (1,25 milioane).  Capitala conduce detașat, cu peste 218.000 de locuințe neocupate, dintre care peste 119.000 sunt locuințe principale. 

Urmează județele Iași, Argeș, Prahova, Bihor, Timiș și Cluj.

Citește mai mult pe: libertatea.ro

Regretele românilor mutați în noile apartamente din orașe: „Dai o căruță de bani și poate era mai bine într-un bloc comunist”

Pentru mulți români, mutarea în noile blocuri ridicate la periferia marilor orașe a devenit o provocare care le-a mai diminuat entuziasmul inițial. Invitați să-și povestească experiențele, unii au vorbit despre neajunsurile apartamentelor recent construite.

Pentru numeroși români mutarea în locuințele noilor blocuri construite la periferia marilor orașe a devenit o provocare, în fața căreia și-au pierdut entuziasmul inițial. Invitați să își povestească experiențele, mulți români au vorbit despre neajunsurile noilor apartamente. 

Zonele de la periferia marilor orașe din România, în trecut folosite în agricultură ori pentru platforme industriale, au devenit atractive pentru dezvoltatorii imobiliari. Locuințele din noile cartiere de blocuri construite în ultimii ani nu au dus lipsă de clienți, iar prețurile lor au fost într-o creștere aproape continuă. 

În București și Timișoara, prețurile apartamentelor noi cu două camere din zonele periferice pornesc de la cel puțin 60.000 de euro. În Cluj-Napoca și Constanța, prețurile locuințelor noi, cu suprafețe de cel puțin 40 de metri pătrați sunt adesea și mai scumpe, începând de la peste 80.000 de euro. În Iași, locuințele noi cu două camere sunt scoase la vânzare, potrivit site-urilor de imobiliare, la prețuri de cel puțin 55.000 de euro.

Citește mai mult pe adevärul.ro

ANAF a identificat 22.000 de persoane care au obţinut venituri de 260 mil. lei din închirierea apartamentelor pe Airbnb. Doar 20% din piaţă funcţionează în legalitate

Agenţia Naţională de Admi­nistrare Fiscală (ANAF) a identificat peste 22.000 de persoane care au închiriat în regim hotelier case şi apartamente pe platformele Airbnb şi Booking, potrivit informaţiilor furnizate de ANAF. Persoanele iden­tificate au obţinut venituri de 260 mil. lei în perioada 2023-2024. 

Datele obţinute de ANAF au fost furnizate chiar de platformele de rezervare, care sunt obligate prin legile europene să ofere astfel de in­formaţii. 

După identificarea acestor per­soane, ANAF a început să trimită notificări acestor persoane pentru a-şi declara veniturile din aceste activităţi pentru anii 2023 şi 2024, în situaţia în care nu au făcut-o deja.

Citește mai mult pe zf.ro

Trei povețe ale afacerii Nordis. E transpartinică. Românii au bani. Nimeni nu e ferit de procurori

Trei povețe ale afacerii Nordis. E transpartinică. Românii au bani. Justiția încă funcționează. Poate nu cea în care depui o plângere la parchet pentru o posibilă infracțiuni și te invită procurorii la audieri într-o perioadă de timp rezonabilă. Dar funcționează.

Trei povețe ale afacerii Nordis. E transpartinică. Românii au bani. Nimeni nu e ferit de procurori

În primul rând că o parte consistentă a românilor are bani. Ceea ce e foarte bine. Nu e foarte bine că a fost atât de neglijentă și s-au lăsat trași în piept de o asemenea golănie.

Să fim serioși: cei care și-au luat un apartament în dezvoltările imobiliare nu erau cupluri de tineri proaspăt căsătoriți care erau la primul apartament. Sau unii cărora statul sau alt binevoitor îi cumpăra apartamentul ca să locuiască în el pentru că a fost dat afară abuziv. Sau n-ar fi avut unde să stea.

Majoritatea covârșitoare a celor care au cumpărat apartamentele de la Nordis, dar nu numai că mai sunt alți mari dezvoltatori cu ștaif care folosesc aceleași metode, e reprezentată de investitori.

Citește mai mult pe newsweek.ro

Prețul locuințelor la nivel european a explodat în mai puțin de zece ani. O țară vecină e campioană detașată. Cum stă însă România

În mai puțin de 10 ani, prețurile locuințelor din Europa au crescut cu 48%, potrivit unui raport al Parlamentului European. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Ungaria, unde prețurile au crescut cu 173%, în timp ce cea mai mică cifră a fost în Finlanda, cu doar 5%. România se încadrează în media la nivel european, cu o creștere de 48,4%. 

Cauzele creșterii prețurilor

Principalele motive care au contribuit la creșterea prețurilor, după cum reiese dintr-un document publicat de Parlamentul European (pe baza mai multor date, inclusiv cele ale Eurostat) tocmai cu privire la creșterile care privesc locuințele, sunt legate de „creșterea costurilor de construcție și a ratelor ipotecare, scăderea construcțiilor care a limitat oferta și creșterea achiziției de bunuri imobiliare ca investiție pentru a genera venituri suplimentare”.

Citește mai mult pe hotnews.ro

Despre închirierea locuințelor din condominii în regim hotelier prin Airbnb, Booking și nu numai

Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism aprobate prin Ordinul 65/2013 definesc structura de primire turistică cu funcţiune de cazare astfel: hoteluri, hoteluri-apartament, hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, bungalow-uri, sate de vacanţă, campinguri, popas turistic, căsuţe tip camping, apartamente şi camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime inclusiv pontoane plutitoare, pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică.

Eliberare certificat de clasificare pentru persoane fizice – în vederea eliberării certificatului de clasificare, operatorii economici persoane fizice proprietare de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tipul apartamente şi/sau camere de închiriat în locuinţe familiale depun la sediul instituţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului documentaţia cu următorul conţinut:

a) cerere standardizată pentru obţinerea certificatului de clasificare de către operatorii economici persoane fizice;

b) fişă standardizată privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi tipuri;

c) copia actului de identitate al persoanei fizice solicitante, proprietară a structurii de primire turistice;

d) acordul asociaţiei de locatari/proprietari şi acordul proprietarilor cu care persoana fizică are pereţi comuni, pe plan orizontal şi vertical, din care să rezulte activităţile ce urmează a fi desfăşurate în structura de primire turistică respectivă; în situaţia în care nu este constituită asociaţia de locatari/proprietari, proprietarul va da o declaraţie pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii, din care să reiasă faptul că nu există asociaţie legal constituită, iar toţi proprietarii care şi-au exprimat acordul sunt cei cu care operatorul are pereţi comuni;

e) documentul din care să rezulte dreptul de proprietate asupra structurii de primire turistice, precum şi adresa unităţii respective;

f) documente din care să reiasă legalitatea construcţiei cum ar fi autorizaţia de construire sau certificat de atestare/adeverinţă privind edificarea construcţiei, extras de carte funciară, fără a se limita la acestea.

Operatorii economici persoane fizice pot solicita clasificarea doar pentru un număr maxim de 7 camere încadrate la tipul de structură de primire turistică apartamente şi/sau camere de închiriat în locuinţe familiale proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea.

Hotărârea  de Guvern nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, în baza căreia a fost emis Ordinul 65/2013, stabilește contravențiile și sancțiunile pentru desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate sau neautorizate provizoriu, pentru desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice având certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare, sau pentru încasarea de venituri din exploatarea structurii de primire turistice/agenţiei de turism după retragerea/expirarea certificatului de clasificare/a licenţei de turism sau după încetarea valabilităţii autorizaţiei provizorii de funcţionare.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, de către ofiţerii şi agenţii de poliţie sau de către personalul desemnat din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul finanţelor publice.

Astfel, asociațiile de proprietari sau proprietarii din condominii care sunt prejudiciați de efectele închirierii unor locuințe în regim hotelier au toate pârghiile pentru a sancționa faptele persoanelor care schimbă destinația apartamentelor din locuințe în structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare fără respectarea prevederilor legale în vigoare.