Arhive pe categorii: Noutăţi

Omenirea a atins culmile prostiei în privința Inteligenței Artificiale (AI)!

În timp ce sute de mii de oameni rămân fără locuri de muncă din cauza Inteligenței Artificiale;

În timp ce românii, și în general, cetățenii europeni și nu numai, strâng cureaua să poată suporta costurile din ce în ce mai mari la energie;

În timp ce ni se spune să consumăm mai puțin (dar și mai scump) pentru a proteja mediul înconjurător;

Am pus Inteligenței artificiale următoarea întrebare:Ce volum de resurse de apă, energie și alte resurse consumă anual inteligența artificială comparat cu resursele pe care le consumă gospodăriile sau marile orașe ale lumii?

Iată răspunsul Google Gemini AI:

În 2025, consumul de resurse al inteligenței artificiale (IA) a atins niveluri comparabile cu cele ale marilor metropole sau ale unor industrii globale întregi, pe măsură ce centrele de date se extind pentru a susține modelele generative.

1. Consumul de Energie

Consumul de electricitate al IA a crescut exponențial, depășind în unele cazuri necesarul energetic al unor țări europene:

  • Comparație cu orașe/țări: În 2025, se estimează că sistemele de IA pot consuma până la 82 TWh, o cantitate echivalentă cu întregul consum anual de energie electrică al Elveției sau de două ori mai mult decât cel al Țărilor de Jos.
  • Comparație cu gospodăriile: Un singur centru de date de mari dimensiuni axat pe IA, aflat în construcție în 2025, poate consuma la fel de multă energie cât 2 milioane de gospodării din SUA. Antrenarea unui singur model mare de IA consumă echivalentul energiei utilizate de câteva sute de locuințe într-un an întreg.
  • Ponderea globală: Centrele de date reprezintă aproximativ 2% din consumul global de electricitate în 2025 (cca. 536 TWh), iar IA este responsabilă pentru aproape jumătate (40-50%) din această cerere. 

2. Consumul de Apă

Apa este utilizată masiv pentru răcirea serverelor (direct) și în procesul de generare a electricității necesare (indirect).

  • Comparație globală: În 2025, amprenta de apă a IA este estimată între 312,5 și 764,6 miliarde de litri. Această cantitate este comparabilă cu întregul consum anual de apă îmbuteliată la nivel mondial.
  • Impact local: În Statele Unite, se estimează că până în 2030, consumul de apă al IA ar putea fi egal cu necesarul casnic anual pentru 6 până la 10 milioane de cetățeni americani

3. Emisii de Carbon și Alte Resurse

  • Amprenta de Carbon: În 2025, emisiile de CO2 generate de sistemele de IA au fost comparate cu cele ale întregului oraș New York (aproximativ 52-80 milioane de tone de CO2).
  • Echipamente: Dezvoltarea IA necesită cantități masive de metale rare și siliciu pentru cipuri, plus terenuri extinse pentru construcția noilor centre de date, ceea ce pune presiune pe biodiversitate și resursele funciare.
ResursăConsum Estimativ IA (2025)Comparație Relevantă
Energie~82 TWhConsumul anual al Elveției
Apă312 – 765 miliarde litriÎntreaga industrie globală de apă îmbuteliată
Emisii CO2~80 milioane toneAmprenta de carbon a orașului New York

Iată răspunsul ChatGPT:

Inteligența artificială (IA) consumă o cantitate semnificativă de resurse, iar acest consum variază în funcție de tipul de IA utilizat și de aplicațiile sale. De exemplu, antrenarea și rularea modelelor mari de IA (cum ar fi GPT-3 sau GPT-4) necesită o cantitate considerabilă de energie și resurse. Haide să vedem câteva comparații și date relevante:

Consumul de energie al inteligenței artificiale

  1. Antrenarea modelelor de IA mari:
    • Modelele de tip GPT-3 și GPT-4 sunt antrenate pe supercomputere, folosind mii de unități de procesare grafică (GPU-uri) care sunt extrem de puternice și consumă multă energie.
    • Antrenarea unui model mare poate consuma milioane de kilowați-oră (kWh). De exemplu, antrenarea unui model GPT-3 a fost estimată a consuma aproximativ 128.000 kWh de energie. Acesta este echivalentul energiei consumate anual de aproximativ 11 gospodării medii din SUA.
  2. Folosirea zilnică a IA (inclusiv chatboturi și alte aplicații):
  3. În timp ce antrenarea IA necesită multă energie, aplicațiile folosite zilnic (cum ar fi chatboturi sau sisteme de recomandare) au un consum mai mic de energie, dar acesta este totuși semnificativ. De exemplu, serverele care rulează IA trebuie să fie alimentate continuu, iar aceasta presupune un consum constant de electricitate.

Comparație cu consumul de energie al gospodăriilor și marilor orașe:

  1. Consum anual de energie al unei gospodării:
    • O gospodărie medie din SUA consumă aproximativ 10.649 kWh pe an (conform datelor din 2021). Acest lucru este mai mic decât energia consumată pentru antrenarea unui model mare de IA (precum GPT-3), dar poate fi comparabil cu utilizarea continuă a IA pe termen lung la scară globală.
  2. Consum anual de energie al unui oraș mare:
  3. Un oraș mare, cum ar fi New York, consumă aproximativ 50-60 milioane de kWh pe an doar pentru iluminat public, transport și clădiri comerciale. Într-un astfel de context, IA care rulează pe servere mari poate consuma un procent semnificativ din energia necesară pentru a susține un oraș mare.

Consumul de apă

  1. Consumul de apă al datacentrelor:
    • Datacenterele care susțin IA folosesc, de asemenea, cantități semnificative de apă pentru răcirea echipamentelor. Se estimează că Google și Amazon folosesc zeci de milioane de litri de apă pentru a răci serverele din datacenterele lor în fiecare an.

Impactul pe termen lung al IA

  • Pe măsură ce IA devine mai răspândită și mai avansată, consumul de resurse va crește, iar industria se concentrează tot mai mult pe eficiența energetică și sustenabilitatea acestora.
  • Inteligența artificială și utilizarea energiei verzi: unele companii mari de tehnologie (de exemplu, Google, Microsoft) au investit în centre de date alimentate cu energie regenerabilă, ceea ce poate ajuta la reducerea impactului asupra mediului.

Concluzie

Deși IA este mult mai eficientă din punct de vedere al costurilor și poate ajuta la optimizarea multor industrii, consumul său de energie și apă este semnificativ. Comparativ cu consumul de resurse al gospodăriilor sau al marilor orașe, IA poate consuma resurse la o scară similară sau chiar mai mare, în funcție de tipul de aplicație și de infrastructura necesară pentru susținerea acesteia.

Costul improvizațiilor fiscale: România se împrumută în euro, pe 10 ani, la 6%, în timp ce Serbia, care nu are investment grade, accesează bani cu 4,6%

Venim după o perioadă în care execuția bugetară a depășit cu mult bugetul stabilit inițial, oferind mereu surprize neplăcute investitorilor. Acest tip de comportament are consecințe directe și măsurabile: determină creșterea costurilor de finanțare a României, arată o analiză a Confederației Concordia, transmisă marți HotNews.ro.

Cele două semnale îngrijorătoare care ilustrează gravitatea situației

Primul: România se împrumută în euro, pe 10 ani, la costuri de aproximativ 6%, în timp ce Serbia, o țară care nu beneficiază de statutul de investment grade, reușește să acceseze finanțare la 4,6%. Acest decalaj este îngrijorător și nesănătos pentru sustenabilitatea finanțelor publice românești.

Al doilea: Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în total venituri este estimată că va ajunge 7,5%, la finalul anului 2025, plasându-ne pe locul trei în Uniunea Europeană, după Ungaria și Italia. Diferența critică? Aceste țări au o pondere a datoriei publice în PIB mult mai ridicată decât România. Plătim mai mult pentru o datorie mai mică.

Literatura economică demonstrează că sustenabilitatea fiscală depinde fundamental de relația dintre rata dobânzii și rata de creștere economică. Când costul îndatorării depășește creșterea PIB, fiecare leu împrumutat devine o povară tot mai mare pentru generațiile viitoare. În cazul României, problema nu este nivelul absolut al datoriei, deși și acesta este în creștere, ci costul ridicat al finanțării care erodează spațiul fiscal disponibil pentru investiții productive.

Citește mai mult pe: Hotnews.ro

Un sfert din casele și apartamentele din România figurează ca neocupate. Care e, de fapt, adevărul din spatele statisticii

Prețul locuințelor din România tot crește, iar chiriile se scumpesc constant. Totuși, 2,5 milioane de case și apartamente sunt declarate neocupate. Adică un sfert din locuințele din România, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Numai în București sunt peste 218.000. O bună parte sunt goale, spun specialiștii, și așteaptă cu anii să fie ocupate. Altele ar putea fi închiriate, spun aceștia, fără contract și venituri declarate la Fisc.

La recensământul din 2021, una din cinci locuințe din București a fost declarată ca fiind neocupată. În total este vorba despre 218.279 de apartamente și case despre care bucureștenii au spus că nu stă nimeni în ele, cu aproape 160% mai mult față de recensământul din 2011.

Asta nu înseamnă că sunt toate goale, spun specialiștii. Unele sunt închiriate fără forme legale, cred aceștia, căci proprietarii nu vor să plătească impozit și contribuția la asigurările de sănătate pe veniturile obținute.

Citește mai mult pe digi24.ro

Au pus ochii pe impozitarea proprietăților: ”Nu mi se pare normal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a declarat, la Digi24, că este nevoie de o regândire a impozitării proprietăților. Potrivit acestuia, „nu e normal” să impozitezi la fel imobilele de strictă necesitate cu cele care costă milioane de euro. 

„România va trebui să facă o reformă fiscală. Și nu neapărat pentru 2026, ci pentru perioada de 7 ani sau 6 ani, câți mai rămân din acest plan de reducere a deficitului. E și un angajament, este și o necesitate, dar astăzi cred că este prematur să discutăm despre acest lucru. Ceea ce vă pot spune: coaliția s-a angajat să păstreze cota unică, deci nu vom discuta despre impozitare progresivă. Vă pot spune, de asemenea, că în presă s-a discutat foarte mult și despre impozitarea proprietăților. Da, este nevoie de o regândire și a impozitării proprietăților, dar este atributul autorităților locale mai multe decât al Ministerului Finanțelor, pentru că sunt venituri locale, sunt venituri la bugetul local. Acolo ar trebui să vină primăriile să spună care sunt propunerile lor”, a declarat ministrul.

Citește mai mult pe cotidianul.ro

ORDIN nr. 7/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 27 martie 2024

Având în vedere prevederile:

– art. 15 alin. (2) lit. h), art. 32 alin. (1) și (3) și ale art. 41 alin. (2) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată;

– art. 10 alin. (9) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;

– art. 35 alin. (1) lit. e), art. 75 alin. (4) și ale art. 83 alin. (2) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Articolul 1 Se aprobă Regulamentul privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2 (1) Persoanele juridice autorizate de către autoritatea de reglementare competentă să desfășoare activități de exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și/sau a sistemelor de repartizare a costurilor pentru apă caldă de consum și asociațiile de proprietari/asociațiile de chiriași/proprietarii condominiilor, după caz, din imobilele de tip condominiu în care sunt montate sisteme de repartizare a costurilor pentru încălzire și/sau sisteme de repartizare a costurilor pentru apă caldă de consum, duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(2) Entitățile organizatorice din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare începând cu data de 1 august 2024.

Articolul 4 Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin orice alte prevederi din reglementările emise anterior, care au același obiect cu cele din prezentul ordin, își încetează aplicabilitatea.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,
George-Sergiu Niculescu

București, 20 martie 2024.Nr. 7.

ANEXĂ

REGULAMENT

privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum

Studiu: Românii plătesc cele mai mari rate la bancă din UE

Românii ajung să plătească rate bancare cu 100-150 de euro (500-800 de lei) mai mari decât vecinii lor europeni, arată un studiu, preluat de Agerpres, realizat pe baza datelor de la INS şi Eurostat de către AVBS Broker de Credite, companie care operează pe piaţa creditelor din România.

Potrivit sursei citate, ţările din zona euro beneficiază de dobânzi mai mici, în timp ce România, Ungaria şi Polonia conduc topul dobânzilor ridicate. Datele Eurostat evidenţiază că dobânda anuală efectivă medie la creditele ipotecare din România este de 6,5%, mult peste media din zona euro, unde aceasta se situează la 3,8%. Diferenţele sunt semnificative şi la creditele de consum, unde în România rata dobânzii ajunge la 10,2%, în comparaţie cu media europeană, cuprinsă între 5% şi 6,5%. În timp ce ţări ca Germania şi Franţa au dobânzi mai favorabile, de aproximativ 5,5% şi 6%, Ungaria şi Polonia au dobanzi asemănătoare României, cu 9,8% şi respectiv 9,5%. Analiza scoate în evidenţă şi care sunt factorii determinanţi pentru dobânzile ridicate din România: rata inflaţiei; percepţia de risc; costurile de finanţare.

Citește mai mult pe: digi24.ro

Cât de aproape este piața imobiliară să repete implozia din 2008. Semnele care reapar pentru prima oară după criza financiară

Piața nu se repetă, dar rimează. Anumite investiții bazate pe ipotecile la imobiliare, care au fost în prim-plan la criza financiară care a lovit lumea începând cu 2007, arată pierderi pentru prima oară de după marea lovitură economică. Experții spun că problemele structurale de atunci par a fi încă prezente în piață.

Investitorii în titlurile garantate cu ipoteci comerciale de prim rang – instrumente financiare strâns legate de evoluția pieței imobiliare – au pierderi pentru prima oară de după marea criză economică de acum mai bine de 15 ani, relevă o analiză a Bloomberg publicată luni, 28 octombrie. Obligațiunile garantate de ipoteci au fost modul prin care marile bănci și fonduri de investiții au speculat bula imobiliară în primii ani de după 2000.

Publicația americană dă exemplul unui turn de 43 de etaje din inima Manhattan-ului, situat la 1407 Broadway. Veniturile generate din chirii i-au făcut pe investitorii de pe Wall Street să considere clădirea o mașinărie de tipărit bani. Proprietarii clădirii au emis în 2019 o obligațiune bazată pe veniturile din chirii, iar cea mai mare parte a instrumentului de datorie a primit cel mai bun rating, AAA, o cotație mai bună decât a datoriei suverane a Statelor Unite.

La mijlocul lunii iunie – la patru ani și 212 zile de la emiterea obligațiunii – investitorii care cumpăraseră segmentul de obligațiuni cu rating AAA au fost informați că nu își vor primi integral dobânda de 1 milion de dolari care li se cuvenea în acea lună. Aceștia execută acum ipoteca asupra clădirii pentru a salva cât mai mult din investiția lor. O situație similară se întâmplă cu imobiliare în aparență ultra-sigure pentru investiții din Chicago, San Francisco sau Los Angeles, notează Bloomberg.

Citește mai mult pe: ziare.com

Prețurile apartamentelor în scădere în București: Cartierele cu cele mai accesibile locuințe

Prețul mediu al apartamentelor cu două camere din București a ajuns la 86.000 de euro în septembrie, cu 15% mai mult decât anul trecut. Berceni-Giurgiului, singura zonă cu prețuri sub 70.000 de euro

În luna septembrie, prețul mediu cerut pentru un apartament cu două camere în București a fost de 86.000 de euro, marcând o creștere de 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor analizate de economica.net. În ciuda acestei majorări, există încă zone în Capitală unde locuințele rămân accesibile.

Singura zonă din București unde prețul mediu a fost sub pragul de 70.000 de euro este Berceni-Giurgiului, cu o medie de 68.582 euro. În alte cartiere, cum ar fi Pantelimon, Colentina-Obor și Drumul Taberei-Ghencea, prețurile medii au fost sub 80.000 de euro. Dintre acestea, doar Pantelimon a înregistrat o scădere, prețul fiind cu 4% mai mic decât în septembrie 2023. În schimb, în Colentina-Obor și Drumul Taberei-Ghencea, prețurile au crescut cu 15%.

Scăderi semnificative în zona centrală

În centrul Capitalei, prețurile au cunoscut o tendință de scădere. Apartamentele din zona Victoriei-Romană s-au ieftinit cu 12% în ultimul an, prețul mediu ajungând la 102.000 de euro. De asemenea, în zona 13 Septembrie, prețul mediu a fost de 119.000 de euro, cu 8% mai mic față de septembrie anul trecut. O scădere ușoară a fost înregistrată și în Crângași-Giulești, unde prețul mediu a scăzut cu 3%, atingând 92.000 de euro.

Citește mai mult pe: puterea.ro

Criza imobiliară din SUA devine o problemă critică în alegerile prezidenţiale. Dobânzile ridicate au dus la stagnare pieţei, apartamente mai puţine şi chirii exagerat de scumpe

Mike McCann, agent imobiliar, îi ajută pe locuitorii Philadelphiei să cumpere şi să vândă case de aproape patru decenii, însă actuala recesiune de pe piaţa imobiliară nu seamănă cu nimic din ceea ce a văzut până acum.

„Vânzările au scăzut dramatic faţă de acum câţiva ani”, a spus el. „Lucrul nebunesc este că, în orice altă scădere din cei 38 de ani ai mei, preţurile încep să scadă, să scadă, să scadă – dar inventarul este scăzut.

„Oamenii au îngheţat, spunând: „Nu-mi vând casa pentru că am o rată ipotecară de 2,6 %”.”

Într-o campanie electorală marcată de îngrijorarea cu privire la costul ridicat al vieţii în America, stagnarea pieţei imobiliare din ţară este un obstacol pentru democraţi, care încearcă să câştige sprijinul alegătorilor ezitanţi.

Citește mai mult pe: zf.ro

Ministrul Finanțelor anunță că e-Factura se amână cu un an pentru asociațiile de proprietari: „Dar vor trebui să se pregătească”

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat marți, la Digi24, că e-Factura se amână cu un an pentru asociațiile de proprietari, adăugând că vor trebui să se pregătească, totuși, pentru ca activitățile economice să fie parte din acest sistem.

Întrebat dacă asociațiile de proprietari vor avea probleme cu e-Factura, Boloș a răspuns că va fi amânată cu un an. „A fost până în 1 iulie 2025 pentru activitățile economice, au fost scutite în continuare de la aceste operațiuni, dar vor trebui, totuși, să se pregătească pentru ca activitățile economice să fie parte din e-Factura. În acest context am și extins modulul e-Factura cu componenta business to consumer. Suntem a doua țară din UE care a luat această decizie pentru a ține sub control fenomenul de evaziune fiscală și pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat, fiindcă orizontul de așteptări pentru noi în ceea ce privește serviciile publice e unul care ține de calitate și modernizarea lor. Cum putem face asta fără bani?”, a declarat Marcel Boloș.

Citește mai mult pe: digi24.ro

Pentru a cincea lună la rând, România este ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în mai la 2,7%, de la 2,6% în aprilie, în timp ce România este, pentru a cincea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate marţi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

În mai, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0%), Finlanda (0,4%) şi Italia (0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,8%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,3%).

Citește mai mult pe digi24.ro

Piața imobiliară din România se prăbușește: scăderi colosale de la o lună la alta

ANCPI anunță că în luna mai 2024 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 43.601 de imobile, cu 18.117 mai puține față de luna aprilie. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna mai este cu 13.598 mai mic față de perioada similară a anului 2023.

În luna mai 2024 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 43.601 de imobile, cu 18.117 mai puține față de luna aprilie. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna mai este cu 13.598 mai mic față de perioada similară a anului 2023, transmite Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), informează Mediafax.

Citește mai mult pe știripesurse.ro

Pentru prima oară în ultimul deceniu, prețurile locuințelor au început să scadă

Preţurile locuinţelor din Europa au scăzut anul trecut pentru prima dată în ultimul deceniu, în condiţiile în care creşterea puternică de pe pieţele imobiliare din unele ţări din est şi sud a fost mascată de scăderile din multe state din nordul UE.

Preţurile proprietăţilor rezidenţiale au scăzut cu 0,3% în UE în 2023 şi cu 1,1% în zona euro, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.

Citește mai mult pe zf.ro

Creditele ipotecare s-au prăbușit la un nivel istoric în Europa

Creditele ipotecare din zona euro ar urma să înregistreze cea mai mică creştere din ultimul deceniu în 2023 și 2024, potrivit celei mai recente previziuni EY privind împrumuturile acordate de băncile europene, pe măsură ce costurile ridicate ale împrumuturilor, creșterea economică slabă și scăderea încrederii pe piața imobiliară determină scăderea cererii. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu doar 1,5% în 2023 și cu 2,4% în 2024, ceea ce reprezintă cea mai mică creștere din ultimul deceniu.

Se estimează ca economia zonei euro să crească cu doar 0,5% în 2023 și cu 0,6% în 2024, iar totalul împrumuturilor bancare să înregistreze o creștere modestă, de 2,1% în 2023. ceea ce reprezintă o scădere raportat la maximul ultimilor 14 ani, de 5% de creștere de la an la an, înregistrat în 2022. Volumele împrumuturilor vor începe să se redreseze încet, creșterea urmând să ajungă la 2,3% în 2024, 3,2% în 2025 și 3,3% în 2026, cu condiția ca reducerile de dobândă ale Băncii Centrale Europene așteptate în 2024 să se materializeze. Aceasta ar trebui să aibă ca efect și reducerea costului împrumuturilor pentru gospodării și companii și să stimuleze cererea de credite. 

Citește mai mult pe ey.com

Legea pentru prelungirea termenului de montare a repartitoarelor de căldură a fost adoptată. Până când trebuie montate dispozitivele

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege care prevede, printre altele, prelungirea termenului de montare a repartitoarelor de căldură până la 31 decembrie 2024. Camera Deputaţilor este for decizional.

S-au înregistrat 282 voturi „pentru”, unul contra, potrivit Agerpres. Proiectul stabileşte măsuri pentru acordarea unui sprijin temporar aferent anului 2024 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru compensarea, începând cu data de 15 aprilie 2024, a costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică. Potrivit actului normativ, iniţiat de parlamentari PNL, PSD şi UDMR, persoanele vulnerabile vor beneficia de sprijin pentru compensarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, sub formă de plăţi prin serviciul de mandat poştal.

Citește mai mult pe digi24.ro

Creșterea TVA la vânzarea de locuințe noi le va scumpi de la anul cu circa 5.000 de euro

De la începutul anului viitor, TVA pentru imobile al căror preț se situează sub 600.000 de lei și au o suprafață de până la 120 de metri pătrați crește de la 5 la 9%, ceea ce mărește prețul locuințelor cu circa 5.000 de euro. Cei care plătesc avansul pentru o locuință, până la final de 2023, vor beneficia tot de TVA de 5%.

Cererea de servicii de evaluare pentru garanții bancare, aferente unor imobile cu destinație rezidențială, a crescut cu peste 30%, în primele 15 zile ale lunii noiembrie, față de perioada octombrie-septembrie 2023.

De la 1 ianuarie 2024, cumpărătorii persoane fizice, care achiziționează un imobil cu destinația locuință, având o suprafață utilă de până la 120 metri pătrați (fără anexe gospodărești) și un preț de până la 600.000 de lei (circa 120.700 de euro), vor avea de achitat o taxă pe valoare adăugată mai mare, de la 5% la 9%.

Citeşte mai mult pe profit.ro

Piața imobiliară din București se prăbușește – Vânzările scad accelerat față de restul țării

Cum au evoluat cele mai mari zone imobiliare din România în perioada ianuarie – septembrie 2023, pe baza anunțurilor publicate pe platforma imobiliară Storia: Brașovul a raportat cea mai mare creștere procentuală a prețurilor pentru locuințe noi, în timp ce Timișoara este orașul în care se găsesc cele mai mici chirii.

Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș al țării, mai ales că prețurile locuințelor au crescut cu aproape 8%, iar chiriile s-au majorat cu cel puțin 13%, potrivit celei mai recente analize realizate de Storia.

Analiza face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii în cunoștință de cauză.

BUCUREȘTI: 32.200 de tranzacții încheiate, cu o scădere mai accentuată decât media națională

București este, în mod tradițional, principala piață imobiliară din România, întrucât aici se înregistrează anual aproximativ o treime din toate tranzacțiile imobiliare din țară, însă anul 2023 vine cu scăderi mai accentuate decât media națională.

Astfel, în primele nouă luni ale anului, în Capitală s-au înregistrat peste 32.200 de tranzacții, în scădere cu 21% comparativ cu perioada similară din 2022, în contextul unei scăderi de 16% la nivel național.

Sursa: ziarulprofit.ro

ANRE insistă: Repartitoarele de încălzire sunt obligatorii începând cu 31 decembrie 2023!

Obligativitatea montării sistemelor de repartizare a costurilor este prevăzută în legislația națională încă din anul 2016, când Legea eficienței energetice nr. 121/2014, stabilea ca termen de montare a contoarelor/repartitoarelor de costuri data de 31.12.2016.
Legiuitorul a prorogat succesiv acest termen, astfel încât cel mai recent termen de conformare la prevederile art. 10 alin. (5) ale Legii eficienței energetice nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 121/2014), este 31.12.2023.

Repartitoarele de costuri sunt definite, la art. 5 pct. 27 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, ca fiind aparate cu indicații dimensionale sau adimensionale, destinate utilizării în cadrul sistemelor de repartizare a costurilor, în scopul măsurării directe sau indirecte a ”energiei termice consumate de corpul de încălzire pe care acesta este montat” sau a “energiei termice conținute în apa caldă de consum și volumul apei calde de consum care trece prin aparat”.

Citeşte mai mult pe pagina de internet a ANRE

ANPC a constatat încălcarea gravă a legii la autorizarea și construcția locuințelor! Situații similare în toată țara!

Comisarii de la Protecția Consumatorului au oprit de la vânzare mai multe apartamente dintr-un nou ansamblu rezidențial din Ploiești, pe motiv că nu respectă suprafața minimă prevăzută de lege.

Dezvoltatorul a fost de asemenea amendat după ce a refuzat să-și informeze clienții că locuințele sunt mai mici decât este permis.

Comisarii ANPC au constatat că doi dezvoltatori din Ploieşti trecuseră în acte suprafețe utile mai mari decât aveau în realitate apartamentele. Legea locuinţelor stabilește clar suprafața utilă minimă pe care trebuie să o aibă o locuință: 37 de metri pătrați o garsonieră, 52 un apartament de două camere, 66 unul de trei şi 74 unul de 4 camere. Nu intră în calcul şi suprafața balcoanelor. Nu a ştiut asta un client din Ploiești. Paul Rădoi, proprietarul unui apartament: „Suprafața locuită a fost de 75 de m trecută în contract, și așa a fost.Cu balcon cu tot, da, așa a fost.” Comisarii de la Protecţia Consumatorului i-au obligat pe dezvoltatori să corecteze contractele, astfel încât clienții să știe ce cumpără. Unul s-a supus, al doilea a refuzat şi s-a ales cu o amendă de 5.000 de lei.

Citeşte întreaga ştire pe stirileprotv.ro

BCE a majorat dobânda de referinţă la cel mai ridicat nivel din istorie

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, o nouă majorare a dobânzii de referinţă, cea de a zecea majorare consecutivă, care a urcat costul creditului la cel mai ridicat nivel din istoria instituţiei, dar a semnalat că a ajuns probabil la sfârşitul ciclului său de înăsprire a politicii monetare, transmite Reuters.

„Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4,00% începând cu data de 20 septembrie 2023”, se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE, potrivit Agerpres.

Ca urmare a decizie adoptate joi, dobânda plătită de BCE pentru depozitele băncilor comerciale a ajuns la 4%, cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei euro în 1999. În urmă cu doar 14 luni, aceeaşi dobândă era la un minim record de minus 0,5%, ceea ce însemna că băncile plăteau pentru a-şi depozita numerarul în siguranţă la BCE.

Pieţele şi economiştii se aşteaptă ca decizia de joi să fie ultima majorare a costului creditului adoptată de BCE şi acum se aşteaptă la o pauză îndelungată, urmată de reduceri de dobândă în a doua jumătate a anului următor.

Citeşte întreaga ştire pe hotnews.ro

Analiză Colliers: Piața terenurilor a rămas foarte activă în prima jumătate a lui 2023, realizând o cifră de afaceri estimată la aproximativ 250 de milioane de euro. Este de așteptat ca în trimestrele următoare să scadă volumul de tranzacții

Piața terenurilor a rămas foarte activă în prima jumătate a lui 2023, realizând o cifră de afaceri estimată la aproximativ 250 de milioane de euro, un volum care include doar tranzacțiile cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale în sectoare precum rezidențial, birouri, retail, fără segmente precum cel industrial sau energetic, arată Colliers în raportul de piață privind evoluția pieței imobiliare în primul semestru al acestui an.

„Segmentul de retail se bucură de cea mai mare atenție, în condițiile în care dezvoltatorii continuă să vadă oportunități în multe zone din țară. Cum perioada de vară a fost destul de liniștită până acum, consultanții Colliers se așteaptă la volume tranzactionate modeste în trimestrele următoare. În ceea ce privește cererea, aceasta a fost împărțită aproape în mod egal între segmentele de retail și rezidențial. Cu toate acestea, în timp ce dezvoltatorii de retail au rămas destul de activi, concentrându-se mai ales pe terenuri pentru parcuri de retail/big box în zone/orașe cu stoc limitat de spații moderne de retail, în sectorul rezidențial se înregistrează o încetinire mai pronunțată a tranzacțiilor, în condițiile în care ratele mai mari ale dobânzilor și creșterea costurilor de construcție au dus la o scădere destul de semnificativă a activității, în special în comparație cu perioada 2020-2022”, potrivit analizei Colliers.

Citeşte întreaga ştire pe economedia.ro

Proprietari din condominii, sunteți pregătiți pentru evacuarea forțată din locuințe?

Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor a fost modificată prin Legea nr. 243/2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2023.

Ce prevede noua legislație:

Art. 3 – (1) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligaţii:
a) să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condiţiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) să asigure expertizarea tehnică, de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie;
c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acţiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă;
d) să aprobe decizia de intervenţie şi să asigure continuarea acţiunilor definite la art. 5, în funcţie de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică.
(5) Proprietarii/Administratorii clădirilor prevăzuţi la alin. (1) răspund, în condiţiile legii, material, contravenţional şi civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenţie dispuse prin prezenta lege.

Art. 5 – Pentru clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă, proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, asociaţiile de proprietari, persoanele juridice care au în administrare clădiri, precum şi conducătorii instituţiilor publice şi deţinătorii cu orice titlu de clădiri de interes şi utilitate publică vor proceda, în realizarea obligaţiilor care le revin conform legii civile şi calităţii în construcţii, pentru punerea în aplicare a soluţiei de intervenţie prevăzute la art. 7 alin. (2), astfel:
a) realizarea proiectării lucrărilor de intervenţii de către persoane fizice sau juridice autorizate şi verificarea proiectelor de către verificatori tehnici atestaţi, în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;
b) începerea execuţiei lucrărilor de intervenţii de către persoane juridice care au responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, în termen de 2 ani de la data recepţiei proiectului tehnic de execuţie a lucrărilor de intervenţii în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a clădirii existente la minimul acceptat conform P100-3 în vigoare la data recepţiei proiectului tehnic.

Art. 9 – (3) Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii sectoarelor vor acţiona, în aria lor de competenţă, pentru:
a) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, descrise la art. 1, proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, a instituţiilor publice şi a operatorilor economici; identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau la alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe; monitorizarea acţiunilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii;
b) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate, construite înainte de anul 1978, amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, precum şi a clădirilor cu destinaţia de locuinţă expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;
c) întocmirea listelor cu clădirile cu destinaţia de locuinţă prevăzute la lit. a) şi b) şi publicarea acestor liste pe paginile de internet ale autorităţilor administraţiilor publice locale, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a) şi b) care nu au fost încadrate în clase de risc seismic;
e) întocmirea de rapoarte anuale privind acţiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale, şi publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum şi transmiterea acestora către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
f) întocmirea documentaţiei cadastrale şi înregistrarea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor încadrate în clasa de risc seismic RsI care nu sunt înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în termen de un an de la încadrarea imobilului în clasa de risc seismic RsI;
g) notificarea proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi a asociaţiilor de proprietari, precum şi, după caz, a persoanelor juridice care au în administrare clădiri/părţi din clădirile cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau la alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe, cu privire la obligaţia ce le revine de a acţiona în solidar pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide;
h) notificarea în scris a proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiilor de proprietari, precum şi persoanelor juridice care au în administrare clădiri cu destinaţia de locuinţă, expertizate tehnic şi încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, cu privire la obligaţiile ce le revin pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, precum şi la faptul că îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale; notificarea se face în termen de maximum 60 de zile de la identificarea imobilului, pentru imobilele care au documentaţie cadastrală, şi în termen de 60 de zile de la întocmirea documentaţiei cadastrale, în situaţia prevăzută de lit. f);
i) renotificarea proprietarilor/asociaţiilor de proprietari notificaţi/notificate potrivit lit. h) care nu au făcut dovada începerii proiectării conform obligaţiilor prevăzute la art. 5; renotificarea se face în termen de cel mult 1 an de la notificare;
j) executarea, în termen de maximum 2 ani de la expirarea termenelor prevăzute pentru proprietari în art. 5, a lucrărilor de intervenţii în vederea reducerii riscului seismic pentru imobilele încadrate în clasa de risc seismic RsI;
k) notarea în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a obligaţiilor stabilite prin notificările/renotificările proprietarilor/ asociaţiilor de proprietari, prevăzute la lit. g), h) şi i).
(4) La expirarea termenelor stabilite de prezenta lege pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, dacă nu s-a procedat la realizarea proiectării, respectiv la începerea execuţiei lucrărilor de intervenţii, precum şi la întocmirea documentaţiilor cadastrale, aceste situaţii vor fi constatate prin proces-verbal întocmit de reprezentantul primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti.
(5) Autorităţile prevăzute la alin. (4) vor constata prin proces-verbal orice împiedicare în desfăşurarea ori continuarea lucrărilor de expertizare, de proiectare sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii.
(6) În temeiul proceselor-verbale prevăzute la alin. (4) şi (5), autorităţile administraţiei publice locale vor proceda de îndată la sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea obligaţiilor stabilite de prezenta lege cu amendă, conform art. 33, şi la luarea oricărei alte măsuri prevăzute de aceasta, inclusiv sesizarea instanţelor de judecată, în vederea restrângerii folosinţei spaţiului locativ ori pentru evacuarea celor în cauză din imobilul supus lucrărilor de intervenţii.

Art. 10 – (1) În vederea prevenirii unui potenţial dezastru provocat de cutremure, proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu ai clădirilor supuse reglementărilor prezentei legi au obligaţia de a permite intrarea în imobilele pe care le deţin, pentru desfăşurarea activităţilor de expertizare tehnică, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, conform Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de proiectare sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii sau a altor asemenea lucrări. În acest scop, persoanele respective vor fi înştiinţate cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începerea lucrărilor.
(2) În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a clădirilor supuse activităţilor necesare de expertizare tehnică, cadastrare, proiectare/execuţie a lucrărilor de intervenţii sau a altor asemenea lucrări se va face cu autorizarea instanţei judecătoreşti, prin ordonanţă preşedinţială, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, dată cu citarea părţilor. Potrivit aceloraşi dispoziţii, dacă este necesar, instanţa judecătorească va putea dispune restrângerea folosinţei încăperilor din clădirile supuse lucrărilor respective sau evacuarea, pe timpul desfăşurării lucrărilor de intervenţii la clădirile în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în clădirile supuse consolidării. În cazul în care instanţa dispune evacuarea, prevederile alin. (3) sunt aplicabile.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (2), la cererea primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti sau a executorului judecătoresc, după caz, poliţiştii locali, jandarmeria ori alţi agenţi ai forţei publice sunt obligaţi să acorde sprijinul necesar pentru realizarea efectivă şi fără întârziere a activităţilor de expertizare tehnică, de proiectare şi/sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii, precum şi pentru punerea în executare a ordonanţei preşedinţiale, în limita competenţelor conferite de legile de organizare şi funcţionare ale entităţilor implicate şi a legislaţiei aplicabile domeniului în cauză.
(7) Este strict interzisă desfăşurarea activităţilor comerciale de orice natură, precum şi amplasarea de mijloace publicitare pe faţada şi/sau pe terasa/învelitoarea imobilului, suspendarea de stâlpi, pereţi, scări interioare şi altele asemenea în cazul clădirilor încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data expertizării de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate.

Art. 17 – (3) Asociaţiile de proprietari sau proprietarii, definiţi conform prevederilor Legii nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, pot aplica pentru obţinerea de credite garantate de stat în vederea reabilitării seismice a clădirilor. Statul garantează creditele de reabilitare seismică a clădirilor şi achită dobânda aferentă acestor credite prin instituţia mandatată de Ministerul Finanţelor.
(4) De creditele garantate de stat pot beneficia asociaţiile de proprietari sau proprietarii care locuiesc în imobile încadrate în clasele de risc seismic RsI şi RsII.

Art. 18 – (1) Finanţarea acordată de la bugetul de stat prin program este nerambursabilă, inclusiv finanţarea acordată pentru persoanele juridice, proprietari ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, care se va acorda în baza unei scheme de ajutor de stat aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.
(2) Beneficiarii subprogramului proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă realizează măsurile de intervenţie pe bază de convenţie încheiată cu asociaţia de proprietari sau, în lipsa acesteia, cu proprietarii unităţilor locative, precum şi cu proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din clădirile cu destinaţia principală de locuinţă.
(6) Înstrăinarea, în decurs de 5 ani de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4) lit. b), a spaţiilor cu destinaţia de locuinţă din clădirile incluse în program şi la care proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii au fost finanţate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiţionată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum şi a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiţiei.
(7) Înstrăinarea, în decurs de 10 ani de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4) lit. b), a spaţiilor cu altă destinaţie din clădirile incluse în program şi la care proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii au fost finanţate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiţionată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum şi a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiţiei.
(8) Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (6) şi (7) sunt lovite de nulitate absolută. Nicio persoană care încheie astfel de acte nu poate invoca buna-credinţă în asemenea cazuri.

Art. 20 – (1) După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite ai unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora sunt amplasate clădirile vor lua măsurile necesare pentru:
a) obţinerea hotărârii asociaţiei de proprietari sau a hotărârilor tuturor asociaţiilor de proprietari în cazul clădirilor în care există mai mult de o asociaţie de proprietari, hotărâri luate cu jumătate plus unu din numărul membrilor; în cazul în care proprietarii nu sunt constituiţi în asociaţii de proprietari, cu acordul scris al jumătate plus unu din numărul acestora, pentru introducerea în program, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii; prevederile art. 10 rămân aplicabile;
b) realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii;
c) aprobarea indicatorilor tehnico-economici corespunzători lucrărilor ce urmează a fi executate;
d) aprobarea finanţării categoriilor de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin program;
e) obţinerea certificatului de urbanism şi a avizelor şi acordurilor solicitate prin acesta;
f) obţinerea autorizaţiei de construire.

Art. 33 – (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei:
(i) nerespectarea, în termen de 2 ani de la notificare, a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (5) privind expertizarea tehnică;
(ii) nerespectarea obligaţiei de a proceda la proiectarea lucrărilor de intervenţii, în termen de 2 ani de la notificarea încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;
(iii) neînceperea execuţiei lucrărilor de intervenţii în termen de 2 ani de la data finalizării proiectării lucrărilor de intervenţii;
(iv) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de 1978;
(v) neînceperea sau împiedicarea în timpul mandatului a procedurilor legale pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978;
(vi) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) privind întocmirea procesului-verbal de către reprezentantul primarilor municipiilor şi oraşelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti;
b) cu amendă de la 25.000 de lei la 35.000 de lei, nerespectarea obligaţiei de realizare şi amplasare a panourilor de înştiinţare în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum şi menţinerea acestora până la recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţii;
c) cu amendă de la 35.000 de lei la 50.000 de lei, nerespectarea prevederilor privind inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe şi notificarea, în scris, a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari asupra obligaţiilor ce le revin privind expertizarea/proiectarea lucrărilor de intervenţii.

(2) Sancţiunile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor sau primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Blocul în care locuiesc este construit după 1978!” GHINION!

Multe blocuri noi riscă să se prăbușească la următorul mare cutremur, avertizează arhitecții. „Au fost prost proiectate ori executate”

Ștefan Bâlici, arhitect, președinte al Ordinului Arhitecților din România: Există construcții după anul 2000 care au fost încadrate în clasa 2 de risc. Au fost fie prost proiectate, fie executate. Problema trebuie tratată printr-o evaluare sistematică și cele 2.500 de clădiri încadrate în clasa 1 sau 2 trebuie reevaluate pentru că între timp normativele de proiectare s-au schimbat destul de tare și e necesară o reevaluare pentru o imagine corectă asupra riscului seismic. (Citeşte întreaga ştire pe digi24.ro)

După ce te-ai îndatorat pe viață pentru o locuință în Cluj, pute de nu poți să respiri în tot municipiul!

„Pute a gunoi, a canal” în tot orașul Cluj, reclamă locuitorii pe aplicația primăriei. Cum le-a răspuns primarul Boc

Clujenii reclamă un miros insuportabil în oraş de câteva zile, iar sesizările cetăţenilor pe aplicaţia primăriei, My Cluj, arată că mirosul de gunoi şi fecale se resimte în majoritatea zonelor. Viceprimarul Dan Tarcea susține că de vină este Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, în timp ce primarul Emil Boc spune că acolo lucrurile se desfășoară conform procedurilor standard, dar vor fi accelerate verificările, informează MonitorulCj şi RadioCluj. 

„În toate cartierele Clujului PUTE!”, se plâng clujenii care au semnalat mirosul insuportabil din oraş pe aplicaţia primăriei, My Cluj.

Primarul Emil Boc a declarat, la Radio Cluj, că cei de la controlul mediului nu au putut încă să identifice sursa.

Viceprimarul Dan Tarcea susţine că mirosul provine de le Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, centru care colectează deșeurile din tot județul.

Citeşte întreaga ştire pe libertatea.ro

BCE dă vestea care produce cutremur pe piața imobiliară: NU există nicio șansă ca actualele dobânzi să scadă

BCE este pe punctul de a încheia ciclul majorărilor de dobânzi, însă după aceea le va menţine la un „platou ridicat“ pentru a se asigura că impactul acestora se resimte în întregime, a declarat François Villeroy de Galhau, membru al consiliului guvernator al băncii, potrivit Bloomberg.

Creșterea dobânzilor a afectat grav piața imobiliară. Ciclul record de majorări de dobânzi al BCE va împinge inflaţia către ţinta de 2% până în 2025, a declarat guvernatorul băncii centrale franceze.

„În zona euro, cred că vom atinge în scurt timp cel mai ridicat nivel al dobânzilor. Dar acest nivel nu va fi vârful, ci mai degrabă un platou ridicat, unde va trebui să rămânem suficient de mult timp pentru a transmite pe deplin efectele politicii monetare“, a precizat ofi­cialul BCE.

Comentariile acestuia preced o decizie pe 27 iulie care va viza aproape cu siguranţă o majorare de un sfert de punct. Strategii dezbat dacă să majoreze din nou costurile de finanţare în septembrie.

Citește mai mult pe stiripesurse.ro

Piaţa imobiliară din cea mai mare economie a lumii se duce în cap după ce vânzările de locuinţe s-au prăbuşit într-un ritm nemaivăzut în ultima decadă

Numărul locuinţelor de vânzare din SUA s-a prăbuşit în mai la un nivel nemaivăzut şi chiar ajuns să atingă un minim record, potrivit agenţiei de brokeraj imobiliar Redfin Corp. Brokerii au atenţionat că această scădere abruptă şi ratele mari pentru creditele ipotecare aruncă încet dar sigură real-estate-ul american în mijlocul unei crize imobiliare de proporţii, scrie Bloomberg.

Listările de noi locuinţe gata de vânzare au scăzut cu 7% în mai şi cu 38% faţă de perioada anterioară pandemiei. În luna mai au fost scoase la vânzare 1,4 milioane de locuinţe, cifră ce marchează un declin care n-a mai avut loc niciodată în istoria Redfin Corp. care activează pe piaţă din 2012.

Citește mai mult pe businessmagazin.ro