Arhive pe categorii: Sfaturi utile

Cum se repartizează costurile aferente diferenței de consum de la branșament la repartitoarele individuale.

Cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece şi canalizare; apă caldă de consum; energia termică, combustibilul şi apă rece pentru prepararea apei calde; gaze naturale; încălzirea proprietăţii individuale. Cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcţie de indexul contoarelor individuale, în funcţie de indexul repartitoarelor de costuri, conform normelor tehnice şi metodologiilor elaborate de autorităţile naţionale de reglementare sau de autorităţile administraţiei publice locale, sau în funcţie de alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile, cu respectarea legislaţiei şi a reglementărilor în vigoare (art. 83 din Legea 196/2018).

În cazurile în care există diferențe de consum între branșamentul colectiv și repartitoarele individuale, aceste diferențe se pot datora pierderilor pe rețeaua comună, consumului pentru proprietatea comună (ex. energie termică pentru încălzirea părților comune) sau altor factori. În aceste situații, dacă nu există norme speciale, diferența de consum se repartizează proprietarilor conform regulii aplicate la consumul paușal.

De ex. în cazul diferenței de consum pentru apa rece, diferența de consum de la branșament la repartitoarele individuale se calculează conform regulii de repartizare a consumului de apă rece în cazul în care consumul nu este contorizat, respectiv pe numărul de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi individuale (art. 82 din Legea 196/2018 prevede că cheltuielile repartizate proporţional cu numărul de persoane reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru asigurarea serviciilor de utilităţi publice de care beneficiază persoanele care locuiesc sau desfăşoară activităţi în mod curent în condominiu şi care nu pot fi individualizate pe fiecare unitate de proprietate individuală în parte pe baza unor dispozitive de măsurare/înregistrare, fie datorită naturii şi caracteristicilor anumitor servicii, fie din lipsa dispozitivelor de măsurare/înregistrare. Cheltuielile repartizate după numărul de persoane reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece, caldă şi canalizare; combustibil pentru prepararea apei calde de consum; energia electrică utilizată pentru funcţionarea instalaţiilor comune, inclusiv a ascensoarelor; colectarea deşeurilor menajere, vidanjare.)

În cazul consumului pentru energie termică și apă caldă se aplică Regulamentului privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum (Ordinul ANRE nr. 7/2024).

Cine este sancționat în cazul încălcării legii? Proprietarul, președintele, comitetul executiv sau asociația de proprietari? Cine plătește amenda?

Cine este sancționat în cazul încălcării legii? Proprietarul, președintele, comitetul executiv sau asociația de proprietari? Cine plătește amenda? La aceste întrebări se poate răspunde de la caz la caz în funcție de circumstanțele în care a fost încălcată legea.

Legea nr. 196/2018 prevede, la art 102 faptele care constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiţii încât să constituie, potrivit legii penale, infracţiuni.

Prevederile referitoare la contravenţii din legea nr. 196/2018 se completează cu dispoziţiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Mai mult, pentru a nu risca amenzi sau dosare penale, trebuie avute în vedere și prevederile celorlalte legi în vigoare, cu ar fi: legea privind autorizarea construcțiilor, legea penală, legislația privind gestionarea datelor cu caracter personal etc.

Tot la art. 102 din legea nr. 196/2018 se menționează că sancţiunile pentru contravenţii se aplică persoanelor fizice sau juridice VINOVATE.

Când răspunde contravențional proprietarul?

Atunci când legea stabilește în sarcina proprietarilor obligații pe care aceștia nu le îndeplinesc, dar și atunci când proprietarul săvârșește o faptă care, potrivit legii, nu este în sarcina acestuia.

De exemplu, punerea în pericol de către proprietari a integrității structurale a condominiului sau a altor proprietăţi individuale, precum şi a bunei funcționări a instalațiilor aferente acestora se sancționează cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei.

Tot proprietarul este sancționat de lege când acesta săvârșește o faptă care, potrivit legii, nu este în sarcina acestuia, cum ar fi ocuparea abuzivă a părților comune fără respectarea procedurii prevăzute de lege cu privire la atribuirea proprietarilor în folosinţă exclusivă a părților comune. În această situația intervine sancțiunea prevăzută de legea penală.

Tot proprietarul, persoană fizică, răspunde în situațiile în care, deși are calitatea de președinte al asociației de proprietari, acesta angajează sau eliberează din funcție administratorul, fără mandatul oferit de adunarea generală a asociației de proprietari. Legea prevede sancționarea în mod expres a depășirii atribuțiilor de către președinte, membrii comitetului executiv, cenzor/comisia de cenzori sau de către administrator. În toate aceste situații, când unicul vinovat este persoana fizică, indiferent dacă este președinte al asociației de proprietari, membru al comitetului executiv sau adminiistrator, numai aceasta trebuie sancționată contravențional și nu asociația de proprietari.

Când răspunde contravențional comitetul executiv?

Comitetul executiv răspunde pentru neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, cum ar fi, de exemplu, neconvocarea adunării generale. Sancțiunile contravenționale aplicate membrilor comitetului executiv sunt suportate de aceștia și nu de asociația de proprietari, cu excepția situațiilor în care fapta este rezultatul direct al ducerii la îndeplinire a hotărâri adunării generale. O altă situația în care comitetul executiv răspunde contravențional sau penal este aceea în care își depășește atribuțiile și ia decizii în locul adunării generale.

Când răspunde contravențional asociația de proprietari?

Asociația de proprietari răspunde contravențional numai atunci când comitetul executiv sau adunarea generală, cu respectarea normelor în vigoare privind cvorumul, convocarea și numărul de voturi, au luat decizii care au condus la fapte sau acte care acestea în sine încalcă prevederile legale în vigoare. De exemplu, adunarea generală, convocată conform legii, cu numărul de voturi prevăzute de lege și în limita atribuțiilor, a hotărât montarea de camere de supraveghere pe proprietatea comună, fără respectarea prevederilor în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal. O altă situație este adoptarea unei hotărâri în cadrul adunării generale (cu respectarea prevederilor privind convocarea, cvorumul și numărul de voturi necesar) de montare a unor antene sau reclame pe clădire, fără acordul expres al proprietarilor direct afectați. O altă situația este aceea în care adunarea generală (cu respectarea prevederilor privind convocarea, cvorumul și numărul de voturi necesar) stabilește cuantumul penalităților aferente sumelor cu titlu de restanță, mai mare decât 0,2% pentru fiecare zi de întârziere sau hotărăște utilizarea în alte scopuri a veniturilor asociației de proprietari decât cele prevăzute de lege.

În concluzie, trebuie reținut că legea prevede sancționarea persoanei fizice sau juridice vinovate, așa cum cere în mod expres legea, și nu sancționarea asociației de proprietari în toate cazurile. De cele mai multe ori, încălcarea legii se produce (prin neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin sau prin depășirea atribuțiilor legale şi statutare) de către persoanele fizice, indiferent dacă acestea sunt președinți, membri ai comitetului executiv sau administratori, iar suportarea cheltuielilor privind sancțiunile contravenționale aplicate nu trebuie puse în sarcina asociației de proprietari, respectiv a tuturor proprietarilor, ci numai în sarcina persoanelor vinovate de încălcarea legii.

Astfel, asociația de proprietari poate fi sancționată numai în situația în care legea prevede în mod expres o obligație în sarcina acesteia pe care nu o îndeplinește, sau în cazul în care încălcarea legii emană de la adunarea generală a asociației de proprietari și numai în cazul în care aceasta s-a convocat, organizat și desfășurat în mod legal și statutar. În celelalte cazuri, încălcările legii sunt în directă responsabilitate a persoanelor vinovate, fie că vorbim de simpli proprietari, președinți, membri ai comitetului executiv sau cenzori și aceștia trebuie sancționați individual. În orice situație, organul constatator trebuie să verifice cine a respectat legea și cine a încălcat legea astfel încât să sancționeze exclusiv persoanele fizice sau juridice vinovate.

Aceste clarificări sunt necesare deoarece au fost primite multe mesaje în care se prezentau situații în care președintele sau membrii comitetului executiv al asociației de proprietari încălcau în mod deliberat legea și, în situația sancțiunilor contravenționale, acestea erau, fără excepție, incluse în lista de plată în sarcina tuturor proprietarilor, fără ca cei care încalcă legea să răspundă pecuniar pentru faptele sau actele de încălcare a legii. Aceste practici sunt profund ilegale și nu trebuie acceptate de către proprietarii din condominii. În fața legii răspunde persoana fizică sau juridică vinovată! Sunt vinovați proprietarii din condominiu în situațiile în care, spre exemplu, președintele, fără mandatul adunării generale, încalcă legea prin depășirea atribuțiilor prevăzute de lege? Răspunsul este simplu: Nu sunt vinovați și nu trebuie să suporte sancțiunea legii. În acest exemplu, răspunde exclusiv persoana vinovată, adică președintele – el plătește amenda și el răspunde pentru daunele provocate altora.

Costul improvizațiilor fiscale: România se împrumută în euro, pe 10 ani, la 6%, în timp ce Serbia, care nu are investment grade, accesează bani cu 4,6%

Venim după o perioadă în care execuția bugetară a depășit cu mult bugetul stabilit inițial, oferind mereu surprize neplăcute investitorilor. Acest tip de comportament are consecințe directe și măsurabile: determină creșterea costurilor de finanțare a României, arată o analiză a Confederației Concordia, transmisă marți HotNews.ro.

Cele două semnale îngrijorătoare care ilustrează gravitatea situației

Primul: România se împrumută în euro, pe 10 ani, la costuri de aproximativ 6%, în timp ce Serbia, o țară care nu beneficiază de statutul de investment grade, reușește să acceseze finanțare la 4,6%. Acest decalaj este îngrijorător și nesănătos pentru sustenabilitatea finanțelor publice românești.

Al doilea: Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în total venituri este estimată că va ajunge 7,5%, la finalul anului 2025, plasându-ne pe locul trei în Uniunea Europeană, după Ungaria și Italia. Diferența critică? Aceste țări au o pondere a datoriei publice în PIB mult mai ridicată decât România. Plătim mai mult pentru o datorie mai mică.

Literatura economică demonstrează că sustenabilitatea fiscală depinde fundamental de relația dintre rata dobânzii și rata de creștere economică. Când costul îndatorării depășește creșterea PIB, fiecare leu împrumutat devine o povară tot mai mare pentru generațiile viitoare. În cazul României, problema nu este nivelul absolut al datoriei, deși și acesta este în creștere, ci costul ridicat al finanțării care erodează spațiul fiscal disponibil pentru investiții productive.

Citește mai mult pe: Hotnews.ro

Cei mai mulți profesioniști în investiții spun că prețurile locuințelor sunt supra-evaluate

Circa 70% dintre profesioniștii în investiții spun că prețurile locuințelor din România sunt supra-evaluate. De asemenea, peste 40% dintre ei anticipează o scădere a prețurilor în următoarele 12 luni, potrivit CFA România, organizația profesioniștilor în investiții. 

Sondajul CFA România, care are loc în fiecare lună, colectează estimările privind cei mai importanți indicatori macroeconomici.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut ușor, comparativ cu exercițiul anterior, la o valoare medie a anticipațiilor de 7,7% din PIB.

Estimările privind creșterea economică pentru anul 2025 se situează, într-o ușoară scădere față de exercițiul anterior, la 0,7%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.

Citește mai mult pe: hotnews.ro

Regretele românilor mutați în noile apartamente din orașe: „Dai o căruță de bani și poate era mai bine într-un bloc comunist”

Pentru mulți români, mutarea în noile blocuri ridicate la periferia marilor orașe a devenit o provocare care le-a mai diminuat entuziasmul inițial. Invitați să-și povestească experiențele, unii au vorbit despre neajunsurile apartamentelor recent construite.

Pentru numeroși români mutarea în locuințele noilor blocuri construite la periferia marilor orașe a devenit o provocare, în fața căreia și-au pierdut entuziasmul inițial. Invitați să își povestească experiențele, mulți români au vorbit despre neajunsurile noilor apartamente. 

Zonele de la periferia marilor orașe din România, în trecut folosite în agricultură ori pentru platforme industriale, au devenit atractive pentru dezvoltatorii imobiliari. Locuințele din noile cartiere de blocuri construite în ultimii ani nu au dus lipsă de clienți, iar prețurile lor au fost într-o creștere aproape continuă. 

În București și Timișoara, prețurile apartamentelor noi cu două camere din zonele periferice pornesc de la cel puțin 60.000 de euro. În Cluj-Napoca și Constanța, prețurile locuințelor noi, cu suprafețe de cel puțin 40 de metri pătrați sunt adesea și mai scumpe, începând de la peste 80.000 de euro. În Iași, locuințele noi cu două camere sunt scoase la vânzare, potrivit site-urilor de imobiliare, la prețuri de cel puțin 55.000 de euro.

Citește mai mult pe adevärul.ro

Au pus ochii pe impozitarea proprietăților: ”Nu mi se pare normal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a declarat, la Digi24, că este nevoie de o regândire a impozitării proprietăților. Potrivit acestuia, „nu e normal” să impozitezi la fel imobilele de strictă necesitate cu cele care costă milioane de euro. 

„România va trebui să facă o reformă fiscală. Și nu neapărat pentru 2026, ci pentru perioada de 7 ani sau 6 ani, câți mai rămân din acest plan de reducere a deficitului. E și un angajament, este și o necesitate, dar astăzi cred că este prematur să discutăm despre acest lucru. Ceea ce vă pot spune: coaliția s-a angajat să păstreze cota unică, deci nu vom discuta despre impozitare progresivă. Vă pot spune, de asemenea, că în presă s-a discutat foarte mult și despre impozitarea proprietăților. Da, este nevoie de o regândire și a impozitării proprietăților, dar este atributul autorităților locale mai multe decât al Ministerului Finanțelor, pentru că sunt venituri locale, sunt venituri la bugetul local. Acolo ar trebui să vină primăriile să spună care sunt propunerile lor”, a declarat ministrul.

Citește mai mult pe cotidianul.ro

ORDIN nr. 7/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 27 martie 2024

Având în vedere prevederile:

– art. 15 alin. (2) lit. h), art. 32 alin. (1) și (3) și ale art. 41 alin. (2) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată;

– art. 10 alin. (9) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;

– art. 35 alin. (1) lit. e), art. 75 alin. (4) și ale art. 83 alin. (2) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Articolul 1 Se aprobă Regulamentul privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2 (1) Persoanele juridice autorizate de către autoritatea de reglementare competentă să desfășoare activități de exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și/sau a sistemelor de repartizare a costurilor pentru apă caldă de consum și asociațiile de proprietari/asociațiile de chiriași/proprietarii condominiilor, după caz, din imobilele de tip condominiu în care sunt montate sisteme de repartizare a costurilor pentru încălzire și/sau sisteme de repartizare a costurilor pentru apă caldă de consum, duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(2) Entitățile organizatorice din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare începând cu data de 1 august 2024.

Articolul 4 Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin orice alte prevederi din reglementările emise anterior, care au același obiect cu cele din prezentul ordin, își încetează aplicabilitatea.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,
George-Sergiu Niculescu

București, 20 martie 2024.Nr. 7.

ANEXĂ

REGULAMENT

privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum

Un fost bancher explică secretul băncilor românești cu profit dublu față de cele occidentale.

Cunoscutul analist economic Radu Georgescu arată cum reușesc băncile românești să aibă o profitabilitate dublă față de cele vechi, în condițiile în care aproape toate companiile au probleme.

Cele mai multe companii românești se confruntă cu probleme ce țin de scăderea profitabilității, conform datelor oficiale. Nu este însă cazul băncilor, care par dintr-o altă economie și dintr-o altă realitate. Fost director de bancă, Radu Georgescu explică, într-o postare pe Facebook, cum s-a ajuns aici.

„Majoritatea firmelor listate la bursă au publicat rezultatele financiare pe trimestrul 3 2024. Toate au profitabilitatea în scădere: Petrom, Nuclearelectrica, One, Aquila, Teraplast etc. Doar băncile au profitabilitatea în creștere. Wow. Magie bancară? Nu Doar matematică”, începe el.

În continuare, Radu Georgescu explică felul în care băncile din România ajung să fie mai profitabile decât cele germane, franceze sau britanice, deși economia României nu se compară cu cele enumerate.

Profit dublu, investiții minime

„Băncile din România cer cele mai mari dobânzi la credite din UE. Și plătesc cele mai mici dobânzi la depozite. 1. Băncile din România au cele mai mari dobânzi la credite din UE. Luna trecută am scris un articol în care explicăm că dobânzile la creditele din România sunt triple față de dobânzile la creditele din țările vecine: Bulgaria, Croația, Cehia. 2. Băncile din România plătesc cele mai mici dobânzi pentru banii luați de la populație și companii. Jumătate din banii care sunt în sistemul bancar din România sunt ținuți pe conturi curente. Pentru banii ținuți de populație și companii pe conturile curente, băncile plătesc zero % dobândă. De aceea , băncile din România nu au nevoie să se finanțeze prin emiterea de obligațiuni, așa cum fac băncile occidentale”, explică el.

Citește mai mult pe: adevarul.ro

Cât de aproape este piața imobiliară să repete implozia din 2008. Semnele care reapar pentru prima oară după criza financiară

Piața nu se repetă, dar rimează. Anumite investiții bazate pe ipotecile la imobiliare, care au fost în prim-plan la criza financiară care a lovit lumea începând cu 2007, arată pierderi pentru prima oară de după marea lovitură economică. Experții spun că problemele structurale de atunci par a fi încă prezente în piață.

Investitorii în titlurile garantate cu ipoteci comerciale de prim rang – instrumente financiare strâns legate de evoluția pieței imobiliare – au pierderi pentru prima oară de după marea criză economică de acum mai bine de 15 ani, relevă o analiză a Bloomberg publicată luni, 28 octombrie. Obligațiunile garantate de ipoteci au fost modul prin care marile bănci și fonduri de investiții au speculat bula imobiliară în primii ani de după 2000.

Publicația americană dă exemplul unui turn de 43 de etaje din inima Manhattan-ului, situat la 1407 Broadway. Veniturile generate din chirii i-au făcut pe investitorii de pe Wall Street să considere clădirea o mașinărie de tipărit bani. Proprietarii clădirii au emis în 2019 o obligațiune bazată pe veniturile din chirii, iar cea mai mare parte a instrumentului de datorie a primit cel mai bun rating, AAA, o cotație mai bună decât a datoriei suverane a Statelor Unite.

La mijlocul lunii iunie – la patru ani și 212 zile de la emiterea obligațiunii – investitorii care cumpăraseră segmentul de obligațiuni cu rating AAA au fost informați că nu își vor primi integral dobânda de 1 milion de dolari care li se cuvenea în acea lună. Aceștia execută acum ipoteca asupra clădirii pentru a salva cât mai mult din investiția lor. O situație similară se întâmplă cu imobiliare în aparență ultra-sigure pentru investiții din Chicago, San Francisco sau Los Angeles, notează Bloomberg.

Citește mai mult pe: ziare.com

Prețurile apartamentelor în scădere în București: Cartierele cu cele mai accesibile locuințe

Prețul mediu al apartamentelor cu două camere din București a ajuns la 86.000 de euro în septembrie, cu 15% mai mult decât anul trecut. Berceni-Giurgiului, singura zonă cu prețuri sub 70.000 de euro

În luna septembrie, prețul mediu cerut pentru un apartament cu două camere în București a fost de 86.000 de euro, marcând o creștere de 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor analizate de economica.net. În ciuda acestei majorări, există încă zone în Capitală unde locuințele rămân accesibile.

Singura zonă din București unde prețul mediu a fost sub pragul de 70.000 de euro este Berceni-Giurgiului, cu o medie de 68.582 euro. În alte cartiere, cum ar fi Pantelimon, Colentina-Obor și Drumul Taberei-Ghencea, prețurile medii au fost sub 80.000 de euro. Dintre acestea, doar Pantelimon a înregistrat o scădere, prețul fiind cu 4% mai mic decât în septembrie 2023. În schimb, în Colentina-Obor și Drumul Taberei-Ghencea, prețurile au crescut cu 15%.

Scăderi semnificative în zona centrală

În centrul Capitalei, prețurile au cunoscut o tendință de scădere. Apartamentele din zona Victoriei-Romană s-au ieftinit cu 12% în ultimul an, prețul mediu ajungând la 102.000 de euro. De asemenea, în zona 13 Septembrie, prețul mediu a fost de 119.000 de euro, cu 8% mai mic față de septembrie anul trecut. O scădere ușoară a fost înregistrată și în Crângași-Giulești, unde prețul mediu a scăzut cu 3%, atingând 92.000 de euro.

Citește mai mult pe: puterea.ro

Despre închirierea locuințelor din condominii în regim hotelier prin Airbnb, Booking și nu numai

Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism aprobate prin Ordinul 65/2013 definesc structura de primire turistică cu funcţiune de cazare astfel: hoteluri, hoteluri-apartament, hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, bungalow-uri, sate de vacanţă, campinguri, popas turistic, căsuţe tip camping, apartamente şi camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime inclusiv pontoane plutitoare, pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică.

Eliberare certificat de clasificare pentru persoane fizice – în vederea eliberării certificatului de clasificare, operatorii economici persoane fizice proprietare de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tipul apartamente şi/sau camere de închiriat în locuinţe familiale depun la sediul instituţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului documentaţia cu următorul conţinut:

a) cerere standardizată pentru obţinerea certificatului de clasificare de către operatorii economici persoane fizice;

b) fişă standardizată privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi tipuri;

c) copia actului de identitate al persoanei fizice solicitante, proprietară a structurii de primire turistice;

d) acordul asociaţiei de locatari/proprietari şi acordul proprietarilor cu care persoana fizică are pereţi comuni, pe plan orizontal şi vertical, din care să rezulte activităţile ce urmează a fi desfăşurate în structura de primire turistică respectivă; în situaţia în care nu este constituită asociaţia de locatari/proprietari, proprietarul va da o declaraţie pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii, din care să reiasă faptul că nu există asociaţie legal constituită, iar toţi proprietarii care şi-au exprimat acordul sunt cei cu care operatorul are pereţi comuni;

e) documentul din care să rezulte dreptul de proprietate asupra structurii de primire turistice, precum şi adresa unităţii respective;

f) documente din care să reiasă legalitatea construcţiei cum ar fi autorizaţia de construire sau certificat de atestare/adeverinţă privind edificarea construcţiei, extras de carte funciară, fără a se limita la acestea.

Operatorii economici persoane fizice pot solicita clasificarea doar pentru un număr maxim de 7 camere încadrate la tipul de structură de primire turistică apartamente şi/sau camere de închiriat în locuinţe familiale proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea.

Hotărârea  de Guvern nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, în baza căreia a fost emis Ordinul 65/2013, stabilește contravențiile și sancțiunile pentru desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate sau neautorizate provizoriu, pentru desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice având certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare, sau pentru încasarea de venituri din exploatarea structurii de primire turistice/agenţiei de turism după retragerea/expirarea certificatului de clasificare/a licenţei de turism sau după încetarea valabilităţii autorizaţiei provizorii de funcţionare.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, de către ofiţerii şi agenţii de poliţie sau de către personalul desemnat din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul finanţelor publice.

Astfel, asociațiile de proprietari sau proprietarii din condominii care sunt prejudiciați de efectele închirierii unor locuințe în regim hotelier au toate pârghiile pentru a sancționa faptele persoanelor care schimbă destinația apartamentelor din locuințe în structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare fără respectarea prevederilor legale în vigoare.

O criză ca în 2008 ne bate la ușă și vine tot din imobiliare. Analiza unui expert: „Acum bula e și mai mare”

România traversează o perioadă dificilă în plan economic, iar mulți economiști văd zorii unei crize care ar urma să semene cu cea din 2008. Printre aceștia se află și cunoscutul analist financiar Radu Georgescu, care avertizează că vin vremuri grele.

Economistul Radu Georgescu, fost manager financiar la Swisscom și consultant senior la Deloitt, explică de ce am ajuns în aceeași bulă imobiliară ca în 2008, iar apartamentele sunt mai inaccesibile ca oricând populației.

„Am văzut din primul rând filmul cu evoluția și prăbușirea pieței imobilare”, adaugă el, după care continuă: „Să începem: 1.Creditele ipotecare acordate au scăzut cu 9 miliarde de lei. În ultimele 12 luni creditele ipotecare acordate au scăzut cu 9 miliarde de lei comparat cu anul 2021 (Vezi aici datele de la BNR https://www.bnro.ro/Credite-acordate-gospodăriilor) Cu alte cuvinte au intrat 9 miliarde de lei mai puțîn în piață imobiliară. Anul 2021 a fost ultimul an cu anomalie economică în care dobânzile de referință au fost negative. EURIBOR a fost negativ timp de 7 ani”, sunt primele semne proaste observate de Radu Georgescu.

Mai departe, el explică de ce prețurile cresc încontinuu, deși românii nu au suficienți bani și sunt de la o zi la alta mai săraci, așa cum arată și datele Eurostat. E un cerc vicios, iar lucrurile se complică din ce în ce mai mult.

Această anomalie cu dobânzi negative a dus la creșterea irațională a prețurilor. Cu alte cuvinte lumea a făcut licitație, folosindu-se de creditele ipotecare cu dobânzi irațional de mici. De asemenea, această anomalie a generat o inflație foarte mare pentru toate produsele. Acest lucru a determinat pct 22 Creditele pentru nevoi personale (card de credit) au crescut cu 160%. În ultimele 12 luni creditele de nevoi personale acordate au crescut cu 160%. În ultimul an s-au acordat cele mai multe carduri de credit din istoria României”, subliniază el.

Citește mai mult pe: adevarul.ro

Ministrul Finanțelor anunță că e-Factura se amână cu un an pentru asociațiile de proprietari: „Dar vor trebui să se pregătească”

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat marți, la Digi24, că e-Factura se amână cu un an pentru asociațiile de proprietari, adăugând că vor trebui să se pregătească, totuși, pentru ca activitățile economice să fie parte din acest sistem.

Întrebat dacă asociațiile de proprietari vor avea probleme cu e-Factura, Boloș a răspuns că va fi amânată cu un an. „A fost până în 1 iulie 2025 pentru activitățile economice, au fost scutite în continuare de la aceste operațiuni, dar vor trebui, totuși, să se pregătească pentru ca activitățile economice să fie parte din e-Factura. În acest context am și extins modulul e-Factura cu componenta business to consumer. Suntem a doua țară din UE care a luat această decizie pentru a ține sub control fenomenul de evaziune fiscală și pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat, fiindcă orizontul de așteptări pentru noi în ceea ce privește serviciile publice e unul care ține de calitate și modernizarea lor. Cum putem face asta fără bani?”, a declarat Marcel Boloș.

Citește mai mult pe: digi24.ro

Pentru a cincea lună la rând, România este ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în mai la 2,7%, de la 2,6% în aprilie, în timp ce România este, pentru a cincea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate marţi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

În mai, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0%), Finlanda (0,4%) şi Italia (0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,8%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,3%).

Citește mai mult pe digi24.ro

Motivele pentru care românii plătesc cele mai mari dobânzi la credite din Uniunea Europeană

Românii au ajuns să plătească cele mai mari dobânzi la credite dintre toți cetățenii europeni. Deși avem printre cele mai mici salarii, dobânzile sunt și de patru ori mai mari la noi în țară față de celelalte state europene. 

„Noi avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și cea mai mare creștere de prețuri pentru a treia lună la rând. Dobânzile la credit, adică prețul banilor este strict legat de modul în care statele lumii controlează inflația.

Dacă ai inflația mare, e normal să ai și dobânzi foarte mari. De asemenea, mai există o problemă. Statul a devenit client fidel și preferat al băncilor din România. Cam 80% din afacerile băncilor din România pe multe segmente se desfășoară cu statul.

Citește mai mult pe antena3.ro

Creditele ipotecare s-au prăbușit la un nivel istoric în Europa

Creditele ipotecare din zona euro ar urma să înregistreze cea mai mică creştere din ultimul deceniu în 2023 și 2024, potrivit celei mai recente previziuni EY privind împrumuturile acordate de băncile europene, pe măsură ce costurile ridicate ale împrumuturilor, creșterea economică slabă și scăderea încrederii pe piața imobiliară determină scăderea cererii. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu doar 1,5% în 2023 și cu 2,4% în 2024, ceea ce reprezintă cea mai mică creștere din ultimul deceniu.

Se estimează ca economia zonei euro să crească cu doar 0,5% în 2023 și cu 0,6% în 2024, iar totalul împrumuturilor bancare să înregistreze o creștere modestă, de 2,1% în 2023. ceea ce reprezintă o scădere raportat la maximul ultimilor 14 ani, de 5% de creștere de la an la an, înregistrat în 2022. Volumele împrumuturilor vor începe să se redreseze încet, creșterea urmând să ajungă la 2,3% în 2024, 3,2% în 2025 și 3,3% în 2026, cu condiția ca reducerile de dobândă ale Băncii Centrale Europene așteptate în 2024 să se materializeze. Aceasta ar trebui să aibă ca efect și reducerea costului împrumuturilor pentru gospodării și companii și să stimuleze cererea de credite. 

Citește mai mult pe ey.com

Legea pentru prelungirea termenului de montare a repartitoarelor de căldură a fost adoptată. Până când trebuie montate dispozitivele

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege care prevede, printre altele, prelungirea termenului de montare a repartitoarelor de căldură până la 31 decembrie 2024. Camera Deputaţilor este for decizional.

S-au înregistrat 282 voturi „pentru”, unul contra, potrivit Agerpres. Proiectul stabileşte măsuri pentru acordarea unui sprijin temporar aferent anului 2024 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru compensarea, începând cu data de 15 aprilie 2024, a costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică. Potrivit actului normativ, iniţiat de parlamentari PNL, PSD şi UDMR, persoanele vulnerabile vor beneficia de sprijin pentru compensarea costului achiziţiei şi montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, sub formă de plăţi prin serviciul de mandat poştal.

Citește mai mult pe digi24.ro

Marea criză a locuințelor din Europa este abia la început. Cele mai bogate țări din UE, afectate masiv

Prăbușirea pieței de construcții de locuințe amenință să intensifice lipsurile în anii următori. Construcțiile rezidențiale s-au prăbușit pe măsură ce costurile au crescut, în timp ce birocrația lentă și reglementările din ce în ce mai stricte în materie de eficiență energetică se adaugă la dificultățile întâmpinate. În condițiile în care locuințele sunt deja insuficiente, situația amenință să afecteze creșterea economică și să alimenteze și mai mult tensiunile politice, deoarece lipsa de locuințe afectează tot mai mulți cetățeni din Uniunea Europeană, potrivit Bloomberg.

Țările cele mai afectate sunt printre cele mai bogate. În Germania, autorizațiile de construcții noi au scăzut cu peste 27% în primul semestru. În Franța, autorizațiile au scăzut cu 28% până în luna iulie, iar în Marea Britanie se așteaptă ca numărul construcțiilor de locuințe să scadă cu peste 25% în acest an. Suedia suferă cea mai gravă cădere de la criza din anii 1990, cu rate de construcție mai mici de o treime din ceea ce se consideră necesar pentru a ține pasul cu cererea, scrie Adevărul.

Citeşte mai mult pe profit.ro

Prețurile la apartamente, nerealist de mari. ”E o creșterea nesustenabilă și ireală”

Recent, o analiză detaliată a fost publicată, subliniind creșterea nesustenabilă și ireală a prețurilor locuințelor. Această situație indică posibilitatea unei burse imobiliare în România, unde prețurile locuințelor vor scădea inevitabil.

Aceasta este concluzia a aproximativ 53% dintre economiștii CFA România. În opinia majorității, trebuie să ne pregătim pentru o diminuare a prețului proprietăților în cazul locuințelor rezidențiale în orașe, în timp ce în restul teritoriului se vehiculează o anumită stabilitate. Prognoza este menită ca o oglindă a ceea ce urmează să se întâmple în piața imobiliară pe parcursul următoarelor 12 luni.

Citeşte mai mult pe money.ro

ANRE insistă: Repartitoarele de încălzire sunt obligatorii începând cu 31 decembrie 2023!

Obligativitatea montării sistemelor de repartizare a costurilor este prevăzută în legislația națională încă din anul 2016, când Legea eficienței energetice nr. 121/2014, stabilea ca termen de montare a contoarelor/repartitoarelor de costuri data de 31.12.2016.
Legiuitorul a prorogat succesiv acest termen, astfel încât cel mai recent termen de conformare la prevederile art. 10 alin. (5) ale Legii eficienței energetice nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 121/2014), este 31.12.2023.

Repartitoarele de costuri sunt definite, la art. 5 pct. 27 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, ca fiind aparate cu indicații dimensionale sau adimensionale, destinate utilizării în cadrul sistemelor de repartizare a costurilor, în scopul măsurării directe sau indirecte a ”energiei termice consumate de corpul de încălzire pe care acesta este montat” sau a “energiei termice conținute în apa caldă de consum și volumul apei calde de consum care trece prin aparat”.

Citeşte mai mult pe pagina de internet a ANRE

BCE a majorat dobânda de referinţă la cel mai ridicat nivel din istorie

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, o nouă majorare a dobânzii de referinţă, cea de a zecea majorare consecutivă, care a urcat costul creditului la cel mai ridicat nivel din istoria instituţiei, dar a semnalat că a ajuns probabil la sfârşitul ciclului său de înăsprire a politicii monetare, transmite Reuters.

„Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4,00% începând cu data de 20 septembrie 2023”, se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE, potrivit Agerpres.

Ca urmare a decizie adoptate joi, dobânda plătită de BCE pentru depozitele băncilor comerciale a ajuns la 4%, cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei euro în 1999. În urmă cu doar 14 luni, aceeaşi dobândă era la un minim record de minus 0,5%, ceea ce însemna că băncile plăteau pentru a-şi depozita numerarul în siguranţă la BCE.

Pieţele şi economiştii se aşteaptă ca decizia de joi să fie ultima majorare a costului creditului adoptată de BCE şi acum se aşteaptă la o pauză îndelungată, urmată de reduceri de dobândă în a doua jumătate a anului următor.

Citeşte întreaga ştire pe hotnews.ro

Cutremur în China: un gigant imobiliar se prăbușește spectaculos și generează o undă de șoc la nivel mondial

Acţiunile celui mai îndatorat dezvoltator imobiliar din lume, dar și unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din lume, China Evergrande Group, au scăzut cu până la 87% la deschiderea de luni, acestea fiind tranzacţionate pentru prima dată după 21 martie 2022, transmite CNBC, informează News.ro.

Titlurile China Evergrande Group au scăzut luni până la 22 de cenţi Hong Kong, comparativ cu ultima lor închidere, la 1,65 dolari Hong Kong pe acţiune, pe 18 martie 2022.

Reluarea tranzacţiilor vine în momentul în care compania a înregistrat o pierdere de 39,25 miliarde de yuani (5,38 miliarde de dolari) pentru cele şase luni încheiate în iunie, o pierdere mai mică în comparaţie cu pierderea de 86,17 miliarde de yuani consemnată în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Veniturile au fost de 128,81 miliarde de yuani, în creștere de la 89,28 miliarde de yuani în iunie 2022.

Citeşte întreaga ştire pe stiripesurse.ro

Proprietari din condominii, sunteți pregătiți pentru evacuarea forțată din locuințe?

Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor a fost modificată prin Legea nr. 243/2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2023.

Ce prevede noua legislație:

Art. 3 – (1) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligaţii:
a) să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condiţiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) să asigure expertizarea tehnică, de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie;
c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acţiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă;
d) să aprobe decizia de intervenţie şi să asigure continuarea acţiunilor definite la art. 5, în funcţie de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică.
(5) Proprietarii/Administratorii clădirilor prevăzuţi la alin. (1) răspund, în condiţiile legii, material, contravenţional şi civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenţie dispuse prin prezenta lege.

Art. 5 – Pentru clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă, proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, asociaţiile de proprietari, persoanele juridice care au în administrare clădiri, precum şi conducătorii instituţiilor publice şi deţinătorii cu orice titlu de clădiri de interes şi utilitate publică vor proceda, în realizarea obligaţiilor care le revin conform legii civile şi calităţii în construcţii, pentru punerea în aplicare a soluţiei de intervenţie prevăzute la art. 7 alin. (2), astfel:
a) realizarea proiectării lucrărilor de intervenţii de către persoane fizice sau juridice autorizate şi verificarea proiectelor de către verificatori tehnici atestaţi, în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;
b) începerea execuţiei lucrărilor de intervenţii de către persoane juridice care au responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, în termen de 2 ani de la data recepţiei proiectului tehnic de execuţie a lucrărilor de intervenţii în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a clădirii existente la minimul acceptat conform P100-3 în vigoare la data recepţiei proiectului tehnic.

Art. 9 – (3) Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii sectoarelor vor acţiona, în aria lor de competenţă, pentru:
a) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, descrise la art. 1, proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, a instituţiilor publice şi a operatorilor economici; identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau la alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe; monitorizarea acţiunilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii;
b) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate, construite înainte de anul 1978, amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, precum şi a clădirilor cu destinaţia de locuinţă expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;
c) întocmirea listelor cu clădirile cu destinaţia de locuinţă prevăzute la lit. a) şi b) şi publicarea acestor liste pe paginile de internet ale autorităţilor administraţiilor publice locale, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a) şi b) care nu au fost încadrate în clase de risc seismic;
e) întocmirea de rapoarte anuale privind acţiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale, şi publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum şi transmiterea acestora către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
f) întocmirea documentaţiei cadastrale şi înregistrarea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor încadrate în clasa de risc seismic RsI care nu sunt înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în termen de un an de la încadrarea imobilului în clasa de risc seismic RsI;
g) notificarea proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi a asociaţiilor de proprietari, precum şi, după caz, a persoanelor juridice care au în administrare clădiri/părţi din clădirile cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau la alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe, cu privire la obligaţia ce le revine de a acţiona în solidar pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide;
h) notificarea în scris a proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiilor de proprietari, precum şi persoanelor juridice care au în administrare clădiri cu destinaţia de locuinţă, expertizate tehnic şi încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, cu privire la obligaţiile ce le revin pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, precum şi la faptul că îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale; notificarea se face în termen de maximum 60 de zile de la identificarea imobilului, pentru imobilele care au documentaţie cadastrală, şi în termen de 60 de zile de la întocmirea documentaţiei cadastrale, în situaţia prevăzută de lit. f);
i) renotificarea proprietarilor/asociaţiilor de proprietari notificaţi/notificate potrivit lit. h) care nu au făcut dovada începerii proiectării conform obligaţiilor prevăzute la art. 5; renotificarea se face în termen de cel mult 1 an de la notificare;
j) executarea, în termen de maximum 2 ani de la expirarea termenelor prevăzute pentru proprietari în art. 5, a lucrărilor de intervenţii în vederea reducerii riscului seismic pentru imobilele încadrate în clasa de risc seismic RsI;
k) notarea în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a obligaţiilor stabilite prin notificările/renotificările proprietarilor/ asociaţiilor de proprietari, prevăzute la lit. g), h) şi i).
(4) La expirarea termenelor stabilite de prezenta lege pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, dacă nu s-a procedat la realizarea proiectării, respectiv la începerea execuţiei lucrărilor de intervenţii, precum şi la întocmirea documentaţiilor cadastrale, aceste situaţii vor fi constatate prin proces-verbal întocmit de reprezentantul primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti.
(5) Autorităţile prevăzute la alin. (4) vor constata prin proces-verbal orice împiedicare în desfăşurarea ori continuarea lucrărilor de expertizare, de proiectare sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii.
(6) În temeiul proceselor-verbale prevăzute la alin. (4) şi (5), autorităţile administraţiei publice locale vor proceda de îndată la sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea obligaţiilor stabilite de prezenta lege cu amendă, conform art. 33, şi la luarea oricărei alte măsuri prevăzute de aceasta, inclusiv sesizarea instanţelor de judecată, în vederea restrângerii folosinţei spaţiului locativ ori pentru evacuarea celor în cauză din imobilul supus lucrărilor de intervenţii.

Art. 10 – (1) În vederea prevenirii unui potenţial dezastru provocat de cutremure, proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu ai clădirilor supuse reglementărilor prezentei legi au obligaţia de a permite intrarea în imobilele pe care le deţin, pentru desfăşurarea activităţilor de expertizare tehnică, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, conform Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de proiectare sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii sau a altor asemenea lucrări. În acest scop, persoanele respective vor fi înştiinţate cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începerea lucrărilor.
(2) În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a clădirilor supuse activităţilor necesare de expertizare tehnică, cadastrare, proiectare/execuţie a lucrărilor de intervenţii sau a altor asemenea lucrări se va face cu autorizarea instanţei judecătoreşti, prin ordonanţă preşedinţială, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, dată cu citarea părţilor. Potrivit aceloraşi dispoziţii, dacă este necesar, instanţa judecătorească va putea dispune restrângerea folosinţei încăperilor din clădirile supuse lucrărilor respective sau evacuarea, pe timpul desfăşurării lucrărilor de intervenţii la clădirile în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în clădirile supuse consolidării. În cazul în care instanţa dispune evacuarea, prevederile alin. (3) sunt aplicabile.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (2), la cererea primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti sau a executorului judecătoresc, după caz, poliţiştii locali, jandarmeria ori alţi agenţi ai forţei publice sunt obligaţi să acorde sprijinul necesar pentru realizarea efectivă şi fără întârziere a activităţilor de expertizare tehnică, de proiectare şi/sau de execuţie a lucrărilor de intervenţii, precum şi pentru punerea în executare a ordonanţei preşedinţiale, în limita competenţelor conferite de legile de organizare şi funcţionare ale entităţilor implicate şi a legislaţiei aplicabile domeniului în cauză.
(7) Este strict interzisă desfăşurarea activităţilor comerciale de orice natură, precum şi amplasarea de mijloace publicitare pe faţada şi/sau pe terasa/învelitoarea imobilului, suspendarea de stâlpi, pereţi, scări interioare şi altele asemenea în cazul clădirilor încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data expertizării de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate.

Art. 17 – (3) Asociaţiile de proprietari sau proprietarii, definiţi conform prevederilor Legii nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, pot aplica pentru obţinerea de credite garantate de stat în vederea reabilitării seismice a clădirilor. Statul garantează creditele de reabilitare seismică a clădirilor şi achită dobânda aferentă acestor credite prin instituţia mandatată de Ministerul Finanţelor.
(4) De creditele garantate de stat pot beneficia asociaţiile de proprietari sau proprietarii care locuiesc în imobile încadrate în clasele de risc seismic RsI şi RsII.

Art. 18 – (1) Finanţarea acordată de la bugetul de stat prin program este nerambursabilă, inclusiv finanţarea acordată pentru persoanele juridice, proprietari ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, care se va acorda în baza unei scheme de ajutor de stat aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.
(2) Beneficiarii subprogramului proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă realizează măsurile de intervenţie pe bază de convenţie încheiată cu asociaţia de proprietari sau, în lipsa acesteia, cu proprietarii unităţilor locative, precum şi cu proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din clădirile cu destinaţia principală de locuinţă.
(6) Înstrăinarea, în decurs de 5 ani de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4) lit. b), a spaţiilor cu destinaţia de locuinţă din clădirile incluse în program şi la care proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii au fost finanţate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiţionată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum şi a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiţiei.
(7) Înstrăinarea, în decurs de 10 ani de la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4) lit. b), a spaţiilor cu altă destinaţie din clădirile incluse în program şi la care proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii au fost finanţate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiţionată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum şi a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiţiei.
(8) Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (6) şi (7) sunt lovite de nulitate absolută. Nicio persoană care încheie astfel de acte nu poate invoca buna-credinţă în asemenea cazuri.

Art. 20 – (1) După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru clădirile multietajate cu destinaţia principală de locuinţă, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite ai unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora sunt amplasate clădirile vor lua măsurile necesare pentru:
a) obţinerea hotărârii asociaţiei de proprietari sau a hotărârilor tuturor asociaţiilor de proprietari în cazul clădirilor în care există mai mult de o asociaţie de proprietari, hotărâri luate cu jumătate plus unu din numărul membrilor; în cazul în care proprietarii nu sunt constituiţi în asociaţii de proprietari, cu acordul scris al jumătate plus unu din numărul acestora, pentru introducerea în program, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii; prevederile art. 10 rămân aplicabile;
b) realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii;
c) aprobarea indicatorilor tehnico-economici corespunzători lucrărilor ce urmează a fi executate;
d) aprobarea finanţării categoriilor de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin program;
e) obţinerea certificatului de urbanism şi a avizelor şi acordurilor solicitate prin acesta;
f) obţinerea autorizaţiei de construire.

Art. 33 – (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei:
(i) nerespectarea, în termen de 2 ani de la notificare, a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (5) privind expertizarea tehnică;
(ii) nerespectarea obligaţiei de a proceda la proiectarea lucrărilor de intervenţii, în termen de 2 ani de la notificarea încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;
(iii) neînceperea execuţiei lucrărilor de intervenţii în termen de 2 ani de la data finalizării proiectării lucrărilor de intervenţii;
(iv) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de 1978;
(v) neînceperea sau împiedicarea în timpul mandatului a procedurilor legale pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978;
(vi) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) privind întocmirea procesului-verbal de către reprezentantul primarilor municipiilor şi oraşelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti;
b) cu amendă de la 25.000 de lei la 35.000 de lei, nerespectarea obligaţiei de realizare şi amplasare a panourilor de înştiinţare în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum şi menţinerea acestora până la recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţii;
c) cu amendă de la 35.000 de lei la 50.000 de lei, nerespectarea prevederilor privind inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe şi notificarea, în scris, a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari asupra obligaţiilor ce le revin privind expertizarea/proiectarea lucrărilor de intervenţii.

(2) Sancţiunile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor sau primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Blocul în care locuiesc este construit după 1978!” GHINION!

Multe blocuri noi riscă să se prăbușească la următorul mare cutremur, avertizează arhitecții. „Au fost prost proiectate ori executate”

Ștefan Bâlici, arhitect, președinte al Ordinului Arhitecților din România: Există construcții după anul 2000 care au fost încadrate în clasa 2 de risc. Au fost fie prost proiectate, fie executate. Problema trebuie tratată printr-o evaluare sistematică și cele 2.500 de clădiri încadrate în clasa 1 sau 2 trebuie reevaluate pentru că între timp normativele de proiectare s-au schimbat destul de tare și e necesară o reevaluare pentru o imagine corectă asupra riscului seismic. (Citeşte întreaga ştire pe digi24.ro)

BCE dă vestea care produce cutremur pe piața imobiliară: NU există nicio șansă ca actualele dobânzi să scadă

BCE este pe punctul de a încheia ciclul majorărilor de dobânzi, însă după aceea le va menţine la un „platou ridicat“ pentru a se asigura că impactul acestora se resimte în întregime, a declarat François Villeroy de Galhau, membru al consiliului guvernator al băncii, potrivit Bloomberg.

Creșterea dobânzilor a afectat grav piața imobiliară. Ciclul record de majorări de dobânzi al BCE va împinge inflaţia către ţinta de 2% până în 2025, a declarat guvernatorul băncii centrale franceze.

„În zona euro, cred că vom atinge în scurt timp cel mai ridicat nivel al dobânzilor. Dar acest nivel nu va fi vârful, ci mai degrabă un platou ridicat, unde va trebui să rămânem suficient de mult timp pentru a transmite pe deplin efectele politicii monetare“, a precizat ofi­cialul BCE.

Comentariile acestuia preced o decizie pe 27 iulie care va viza aproape cu siguranţă o majorare de un sfert de punct. Strategii dezbat dacă să majoreze din nou costurile de finanţare în septembrie.

Citește mai mult pe stiripesurse.ro

Piaţa imobiliară a luat-o la vale. Creditarea ipotecară a scăzut cu 20% în ultimul an, iar numărul de tranzacţii imobiliare individuale s-a redus cu o treime în T1/2023

De la un ritm de scădere de 12% al numărului de tranzacţii imobiliare individuale în ultimul an, declinul a ajuns la – 31% în primele trei luni din 2023 ♦ Cât de expuse  sunt băncile pe piaţa imobiliară?

Norii negri încep să se adune şi pe piaţa imobiliară autohtonă, în primul trimestru (T1) din 2023 reducerea activităţii de tranzacţionare fiind mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%).

Privind retrospectiv, în ultimul an, respectiv în perioada aprilie 2022 – martie 2023 numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 165.364 la finalul lunii martieîn timp ce în intervalul aprilie 2021 – martie 2022 numărul de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială avusese o creştere cu 37%, după cum reiese din datele BNR.

La nivel internaţional, furtuna imobiliară a început să-şi facă simţită prezenţa. Pieţele imobiliare din unele ţări europene, printre care Marea Britanie, Germania şi Suedia, sunt în corzi, preţurile fiind în declin.

Făcând corelaţia dintre evoluţia pieţei imobiliare din România şi piaţa creditării ipotecare, banca centrală a evidenţiat faptul că activitatea pe piaţa imobiliară rezidenţială a înregistrat totuşi în ultimul an un declin mai puţin pronunţat faţă de creditarea ipotecară, care a scăzut cu 20%.

Citește mai mult pe zf.ro